Israelul trece la cură de austeritate

Criza economică şi financiară a ajuns până la urmă şi în statul evreu, iar guvernul Netanyahu a decis să ia măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.

Israelul s-a găsit până de curând printre puţinele ţări care nu au resimţit  drastic efectele crizei economice globale, dimpotrivă, s-a menţinut un ritm destul de ridicat de creştere economică şi o rată a inflaţiei deosebit de redusă, în luna iunie a acestui an fiind de unu la sută.

Totuşi, au existat sectoare economice şi categorii sociale, afectate de o dezvoltare inegală, printre victime aflându-se în primul rând tineretul. Marile demonstraţii sociale de anul trecut  şi unele organizate în urmă cu câteva săptămâni au atras atenţia asupra dificultăţilor cu care se confruntă această ţară  deşi cu o economie dinamică.  Încetinirea anul acesta a ritmului de creştere  de la peste 4 la sută la 3,2 la sută, şomajul  de 7 la sută, cu o tendinţă ascendentă, au obligat guvernul israelian să adopte un buget de austeritate, cu mari reduceri de cheltuieli în mai multe domenii.

În aceste condiţii, premierul Benjamin Netanyahu a cerut miniştrilor să accepte o reducere a cheltuielilor bugetare de 1,1 miliarde de şekeli (248 milioane de dolari) şi reforme în domeniul impozitelor. Netanyahu este cunoscut pentru abilitatea în care în 2003, numit ministru de Finanţe, a reuşit să scoată Israelul din cea mai gravă criză economică. Întrebarea care se pune acum dacă va fi în stare să repete această performanţă în condiţiile în care se aşteaptă ca la sfârşitul anului deficitul Israe­lului să reprezinte 3,5-4 la sută din PIB, faţă de doi la sută planificat.

Premierul a încercat să explice cauzele care au determinat situaţia şi au obligat la măsuri de austeritate. „În ultimii trei ani economia globală s-a confruntat cu o criză permanentă. Am reuşit să protejăm economia israeliană de efectele crizei şi să păstrăm locurile  de muncă, dar acum am ajuns la un punct în care criza, în loc să încetinească, s-a extins. Măsurile pe care urmează să le luăm vizează să protejeze economia israeliană şi să păstreze locurile de muncă", a declarat el. În acelaşi timp, a subliniat că Israelul trebuie să menţină disciplina financiară şi să reziste tentaţiilor populiste, altfel ar putea împărtăşi soarta mai multor ţări europene ale căror datori-record le-au subminat economiile.

TVA mărită, impozit pe bogăţie

Printre măsurile  de austeritate preconizate figurează creşterea cu un procent a TVA (de la 16 la 17 la sută) la aproape toate tranzacţiile. Va creşte de la 1 ianuarie 2013 impozitul pe salariul mai mare de 8.875 de şekeli (2.418 dolari), se introduce un „impozit pe   bogăţie" pentru veniturile ce depăşesc 67.000 de şekeli (peste 16.500 de dolari), pe profitul neinvestit şi pe autoturismele poluante, creşte preţul ţigărilor. Se reduc de asemenea  cu 5 la sută cheltuielile la toate ministerele, precum şi, surprinzător, bugetul militar cu 25 de milioane de dolari. (Observatorii au afirmat că această ultimă măsură este rezultatul conflictului dintre ministrul de Finanţe Yuval Steinitz şi cel al Apărării, Ehud Barak şi a fost introdus în propunerile de reduceri bugetare în ultima clipă).

Ministerul de Finanţe a afirmat că noile măsuri vor duce la venituri suplimentare de 20 de miliarde de şekeli şi la evitarea deficitelor bugetare pentru 2012 şi 2013. De asemenea, vor furniza fonduri pentru finanţarea unor proiecte subfinanţate sau a căror punere în aplicare a devenit urgentă, ca de pildă construirea gardului de securitate la graniţa cu Egiptul, îmbunătăţirea serviciilor de pompieri (Israelul s-a confruntat anul trecut cu incendii de proporţii) şi aplicarea unor măsuri sociale ca de pildă construirea de locuinţe ieftine pentru tineret, cerută  în cadrul demonstraţiilor de anul trecut.

Într-un comunicat, premierul Netanyahu spune că guvernul va cere mai mult de la cei care au mai mult şi mai puţin de la cei care au mai puţin. Înaintea şedinţei de guvern el a declarat că măsurile impuse  „nu sunt uşoare", dar le-a calificat drept „necesare, moderate şi urgente". El a subliniat că Israelul a evitat criza economică globală şi a salvat locurile de muncă în ultimii trei ani, dar acum situaţia „se agravează", ceea ce impune „măsuri adiţionale". „Guvernele care nu au acţionat la timp, care nu au adoptat măsuri ferme şi nu au fost responsabile au făcut un mare rău cetăţenilor din ţările lor", se mai afirmă în comunicatul guvernului israelian, care dă în acest sens exemplul „a ceea ce s-a întâmplat în Spania, Grecia, SUA şi Europa".

Divergenţe în guvern

La sfâşitul şedintei de guvern, premierul Benjamin Netanyahu a salutat decizia „responsabilă" a executivului său care va „proteja economia şi locurile de muncă din Israel". Alături de el, preşedintele Băncii Centrale, Stabley Fischer, a susţinut reducerea cheltuielilor bugetare şi creşterea impozitelor, avertizând că „s-au aprins luminile de avarie". În schimb, ministrul Apărării, Ehud Barak, a afirmat că există riscul ca austeritatea „să conducă la recesiune în loc să o evite".