VIDEO De ce au erupt violenţele în Kîrgîzstan?

Violenţe în Kârgâzstan

Violenţele din Kîrgîzstan au erupt din nou în urmă cu câteva zile, iar bilanţul de astăzi arată că cel puţin 170 de persoane au murit ca urmare a incidentelor, iar alte 1.700 au fost rănite. Totodată, Uzbekistanul şi-a închis noaptea trecută graniţele după afluxul mare de refugiaţi uzbeci veniţi din Kîrgîzstan.

În timp ce noile violenţe au captat atenţia întregii lumi, observatorii extern încearcă să înţeleagă de ce tensiunile au erupt brusc, relatează Foreign Policy într-o analiză.

Violenţele ar fi pornit de la o bătaie în cazinou

Oficialii locali spun că tulburările au izbucnit după ce s-a aflat de o luptă între patronii tineri ai unui cazinou din Osh. Grupurile tinere de kîrgîzi care patrulează pe străzile din oraşele Osh şi Jalalabad dau vina pe uzbeki că ar fi început lupta, ca parte a unui complot pus la cale de ţara vecină, Uzbekistan, care are drept scop preluarea controlului asupra regiunii.

Creând şi mai multă incertitudine, guvernul provizoriu din  Kîrgîzstan îl acuză pe preşedintele înlăturat Kurmanbek Bakiyev, care a atras un mare sprijin din partea părţii de sud a ţării, că provoacă tulburările pentru a distrage atenţia de la referendumul pentru aprobarea noii constituţii care urmează să aibă loc în 27 iunie. Referendumul ar fi dat noilor lideri ai ţării o bază pentru a-şi stabili legitimitatea.

Bakiyev ar fi trimis mercenari

Oficiali militari din Kîrgîzstan spun că agenţii lui Bakiyev au împrăştiat mercenari bine pregătiţi care să tragă, fără să se uite, în locuitorii din Osh şi Jalalabad, pentru a crea haos. În ciuda evidentelor încercări ale noului guvern de a da vina pe predecesori, există dovezi convingătoare care sugerează că tulburările ar fi fost atent orchestrate. Acestea includ unele încercări ale unor grupuri armate neidentificate de a prelua controlul canalelor tv, universităţilor şi insituţiilor guvernamentale locale în timpul luptelor, obiective care ar fi puţin probabile pentru o mulţime condusă de animozităţi etnice.

Unii ar putea crede că partea de sud a Kîrgîzstanului ar fi un focar de confruntări etnice. Uzbeci sunt cea mai mare minoritate etnică în Kîrgîzstan, după ruşi, care constituie peste 13 la sută din populaţie. În Osh şi Jalalabad, uzbeci constituie majoritatea populaţiei. Minoritatea uzbecă este în mare măsură exclusă din sistemul politic din  Kîrgîzstan, deşi ea domină clasa comercială a ţării.

Tensiunile dintre uzbeci şi kîrgîzi provin de la apă şi pământ

Disputele pe folosirea apei şi a pământului între uzbeci şi kîrgîzi sunt frecvente în sud. Uniunea Sovietică a încercat, fără succes, timp de câţiva zeci de ani, să suprime naţionalismul etnic din zonă, iar în 1990, când armata sovietică nu a reuşit să pună capăt unei lupte de trei luni între uzbeci şi kîrgâzi în Osh, care a produs sute de morţi, s-a considerat ca un semn al diminuării puterii Moscovei asupra regiunilor sale.

În primii ani după obţinerea independenţei Kîrgîzstanului, cele două grupuri ar reuşit însă să îşi rezolve problemele astfel încât să nu ajungă la violenţe, iar rezultatele s-au datorat în mare parte fostului lider Askar Akayev. El a acordat terenuri comunităţii uzbece şi a construit universităţi în limba lor în baza unei politici cunoscute  ca "Kîrgâstan - Casa Noastră Comună". La rândul lor, uzbecii au reprezentat un sprijin covârşitor pentru Akayev, însă soarta lor s-a schimbat în rău după ce acesta a fost răsturnat de la putere de către Bakiyev, în 2005. În timp ce noul preşedinte nu a suprimat în mod direct comunitatea uzbecă, el a ignorat cea mai mare parte a nemulţumirilor lor şi a permis ca situaţia etnică să revină la animozităţile dinainte. Sub conducerea lui Bakiyev, traficanţii de droguri şi grupurile de crimă organizată şi-au găsit un loc sigur în sudul Kîrgîzstanului, frustrând rezidenţii locali. Totodată, preşedintele a ţinut violenţele la un nivel minim.

Căderea lui Bakiyev a suplimentat tensiunile

Odată cu căderea de la putere a lui Bakiyev la începutul acestui an, tensiunile etnice din Kîrgîzstan au scăpat de sub control. În aprilie, un grup de turci Meshketian, un mic grup minoritar musulman, a fost atacat de către instigatori la periferia oraşului Bishkek. În mai, etnicii kîrgîzi şi uzbeci s-au ciocnit violent în Jalalabad, prevestind violenţele din acest weekend.

Kîrgîzstanul a instaurat duminică starea de urgenţă în sudul ţării şi a ordonat forţelor de ordine să deschidă focul pentru a stopa violenţele dintre kirkizi şi minoritatea uzebecă.

Incidentele au subliniat incapacitatea guvernului provizoriu din Kîrgîzstan de a menţine stabilitatea în ţară şi, în ciuda infirmării sale, mulţi sunt convinşi că Bakiyev acţionează încă din spatele scenei pentru a destabiliza noul regim.

Armata contribuie şi ea la escaladarea tensiunilor

Din păcate, armata kîrgâză, alcătuită în principal din etnici kîrgâzi, ar putea fi o parte a problemei, mai spune Foreign Policy. Mulţi dintre liderii săi împărtăşesc suspiciunea că Uzbekistanul plănuieşte să invadeze Kîrgîzstanul pentru a proteja resursele de apă şi să le extindă pe teritoriul său. Astfel, ei îi privesc pe rezidenţii uzbeci ca o ameninţare, iar mulţi dintre aceşti rezidenţi se tem că vor fi o ţintă şi sunt reticenţi în a avea încredere în militari pentru a rezolva disputa.

Guvernul interimar pare să fi renunţat la rezolvarea problemei pe cont propriu şi, în acest moment, negocierile mediate de părţi terţe par a fi singura soluţie viabilă pentru a elimina neîncrederea dintre etnicii uzbeci şi populaţia Kîrgîzstanului. Ţara are nevoie urgentă de mediatori din partea ONU şi OSCE care să angajeze în discuţii funcţionarii din Kîrgîzstan şi liderii diasporei uzbece acolo unde este nevoie pentru a menţine pacea în regiune.

Miza acestui conflict este destul de mare. Kîrgîzstanul este în continuare singurul stat din Asia Centrală cu o opoziţie politică extrem de activă, ONG-uri şi jurnalişti independenţi. Referendumul şi alegerile parlamentare care vor urma ar putea da un exemplu puternic pentru regiune. Cu toate acestea, dacă Kîrgîzstanul este lăsat singur pentru a-şi rezolva certurile inter-etnice, escaladarea violenţei ameninţă viitorul apropiat al democraţiei în Asia Centrală, scrie în încheiere Foreign Policy.