După aderare, România a ignorat Bruxelles-ul

>> Guvernanţii au acordat mult mai multă importanţă scandalurilor interne decât relaţiilor cu UE, Bucureştiul neavând o activitate prea vizibilă. Obligaţiile care i-au revenit României

>> Guvernanţii au acordat mult mai multă importanţă scandalurilor interne decât relaţiilor cu UE, Bucureştiul neavând o activitate prea vizibilă.

Obligaţiile care i-au revenit României în baza Tratatului de aderare şi pentru care a fost monitorizată au fost duse la îndeplinire cu întârziere şi după multe avertismente din partea Comisiei Europene. Până şi alegerile pentru Parlamentul European le-a organizat târziu.

Activitatea europarlamentarilor români nu a ieşit prea mult în evidenţă, cu excepţia "amendamentului Severin" de reformare a compoziţiei PE, care prevede ca statele cu o populaţie mai mare să fie reprezentate de mai mulţi eurodeputaţi. Reprezentanţii României au mai avertizat că diversificarea surselor de energie ar trebui să rămână o prioritate a UE, pentru a nu deveni prizoniera Rusiei, dar fără prea mult succes. Proiectul Nabucco, pe care Bucureştiul îl promovează, bate pasul pe loc.

Tratatul de aderare la UE a României prevede o serie de clauze sectoriale şi mecanisme de monitorizare şi penalizare dacă Bucureştiul nu respectă regulile comunitare după 1 ianuarie 2007. Ţinând cont de problemele specifice cu care România se mai confrunta la momentul aderării, Uniunea Europeană a impus două mecanisme specifice: unul de cooperare şi verificare privind justiţia şi combaterea corupţiei şi un al doilea ce prevede aplicarea de corecţii financiare dacă Sistemul Integrat de Administraţie şi Control în Agricultură nu este implementat şi nu funcţionează corespunzător.

Clauza de salvgardare din agricultură, evitată la mustaţă

La capitolul Agricultură, în 18 decembrie, Comisia Europeană a anunţat că renunţă la activarea mecanismului de salvgardare, după ce ultimele două luni au dat emoţii autorităţilor române pe această temă. La 10 octombrie, Executivul comunitar înştiinţa Bucureştiul că riscă o reducere provizorie de 25 la sută a subvenţiilor agricole din partea UE în cazul în care nu remediază o serie de grave deficienţe din sistemul administrativ şi de control financiar înainte de efectuarea plăţilor către agricultori, mai precis punerea în aplicare şi testarea corespunzătoare a două module informatice care constituie elemente indispensabile ale Sistemului Integrat de Gestiune şi Control - SIGC - şi evitarea efectuării plăţilor către agricultori înainte de finalizarea controalelor obligatorii. Ca de obicei, pe ultima sută de metri, Ministerul român al Agriculturii a rezolvat deficienţele şi a evitat clauza de salvgardare.

În domeniul justiţiei continuă monitorizarea

În ceea ce priveşte justiţia, suspansul se prelungeşte până la vară. Anul acesta, pe 27 iunie, raportul privind progresele în justiţie realizate de România aprecia că nu se justifică invocarea prevederilor clauzei de salvgardare, însă a decis să prelungească monitorizarea. Comisia va prezenta un raport interimar la sfârşitul lunii ianuarie 2008, urmând ca raportul final să fie dat publicităţii în luna iunie. Tot mai multe surse comunitare au avertizat, pe diverse canale, că raportul din luna ianuarie nu va fi deloc favorabil.

Legislaţia UE, încălcată de multe ori

Pe lângă aceste clauze de salvgardare, tratatele Uniunii prevăd, pentru situaţii de neaplicare sau aplicare neconformă a acquis-ului comunitar de către un stat membru, posibilitatea declanşării unei proceduri de infringement. Aşa cum, practic, niciun stat membru nu a reuşit să respecte întru totul acquis-ul comunitar şi a făcut obiectul a diverse proceduri de infringement, şi împotriva României au fost declanşate, în acest prim an al aderării, o serie de proceduri de încălcare a tratatului.

Cele mai multe, de ordinul zecilor, se referă la necomunicarea măsurilor de transpunere a legislaţiei comunitare în legislaţia românească. Există şi unele cazuri mai complexe în care Comisia a apreciat că România a încălcat dreptul comunitar.

Cel mai avansat caz este cel al taxei de primă înmatriculare auto. Ţara noastră are termen până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a adopta măsurile considerate de Comisie necesare, pentru a evita să ajungă în faţa Curţii Europene de Justiţie. O altă procedură de infringement se referă la implicarea statului român în procesul decizional la nivelul consiliului de administraţie al Petrom, după privatizarea acestei companii.

De asemenea, biodiversitatea a constituit subiectul unei proceduri de infringement, România fiind atenţionată că nu a reuşit să stabilească zone special protejate pentru păsările sălbatice migratoare sau în pericol de dispariţie. Cea mai recentă procedură se referă la numărul unic de urgenţă, la nivel european, 112, tema în acest caz fiind neîndeplinirea cerinţelor de localizare a apelurilor către acest număr, în special cele efectuate în reţelele de telefonie mobilă.

Eşec în promovarea securităţii energetice

Autorităţile de la Bucureşti au accentuat ideea intensificării cooperării dintre Uniunea Europeană, ţările furnizoare de energie şi cele de tranzit din vecinătatea estică a continentului. La conferinţa europeană pe teme de energie de la Vilnius, preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut că intensificarea colaborării regionale este o modalitate de creştere a securităţii energetice, considerând că potenţialul Mării Negre a fost insuficient exploatat şi că sunt necesare rute sigure de transport.

Oficialii români au prezentat, de câte ori au avut ocazia, liderilor europeni necesitatea demarării proiectului Nabucco, care ar urma să transporte gaze naturale dinspre Asia Centrală spre Europa Occidentală. Până acum, Bucureştiul nu a reuşit să convingă Uniunea Europeană să urgenteze acest proiect. Comisarul european pentru energie, Andris Pibalgs, declara că una dintre cele mai importante întrebări la care nu s-a răspuns încă este "de unde se va alimenta cu gaz oleoductul Nabucco".

El spunea că, în afară de Azerbaidjan, niciuna dintre ţările fostului bloc sovietic nu a dat decât semne că ar fi interesată să livreze gaze pe această cale. În plus, aceste ţări şi‑au reînnoit acordurile cu Rusia. Nici nu poate fi considerat o sursă sigură din cauza problemei nucleare, potrivit comisarului european.

"Am lansat dimensiunea economică a multilingvismului"

La 11 ianuarie 2007, Leonard Orban, desemnat de România pentru postul de comisar şi căruia i s-a repartizat portofoliul Multilingvismului, participa la prima şedinţă în cadrul Comisiei Europene. Orban ne-a prezentat activitatea sa din anul care se încheie.

Adevărul: Dacă faceţi abstracţie că sunteţi român, cum aţi aprecia activitatea României la un an de când este membră cu drepturi depline în UE?

Leonard Orban: România, ca nou stat membru, este într‑un proces de învăţare şi de acomodare cu regulile comunitare, cu stilul de negociere, de formare de alianţe, de apărare a interesului naţional prin consolidarea interesului comunitar etc. Vreau să remarc atitudinea României care a sprijinit aprofundarea integrării europene în acest an, inclusiv în ceea ce priveşte negocierea Tratatului de la Lisabona.

De asemenea, aşa cum a dovedit-o situaţia din agricultură, România a arătat că se poate mobiliza pentru a-şi îndeplini angajamentele, pentru a aplica integral acquis‑ul comunitar. Sunt optimist că şi în alte domenii România va face acest efort care este, în cele din urmă, în beneficiul său şi al cetăţenilor săi.

- Care sunt cele mai importante acţiuni pe care le-aţi avut anul acesta?

- Anul 2007 a fost, în primul rând, un an al consultării, al dialogului, al identificării nevoilor cetăţenilor în domeniul multilingvismului, astfel încât noua strategie în domeniu, care va fi adoptată în 2008, să poată răspunde tocmai acestor nevoi. Am avut un dialog permanent cu actorii implicaţi, cu statele membre, cu Parlamentul European şi celelalte instituţii comunitare, cu experţi în domeniu, cu parlamentele naţionale, cu cetăţenii Uniunii, astfel încât strategia din 2008 să poată fi un document cu valoare adăugată nu numai pentru instituţiile europene şi statele membre, dar şi pentru cetăţeni.

Am urmărit creşterea nivelului de conştientizare a importanţei politice a multilingvismului şi cred că am reuşit acest lucru. Am făcut progrese importante privind modul în care multilingvismul se corelează cu alte politici ale Uniunii, precum educaţia, cultura, competitivitatea economică, coeziunea socială, comunicarea sau justiţia. Am lansat dimensiunea economică a multilingvismului şi, în acest sens, a fost înfiinţat un forum de afaceri, care analizează modul în care multilingvismul poate contribui la creşterea competitivităţii companiilor europene.

În perspectiva anului 2008, am dorit să consolidăm rolul pe care multilingvismul îl are în cadrul acestui dialog. Am înfiinţat un grup de intelectuali, condus de scriitorul franco-libanez Amin Maalouf. Acest grup va face o serie de propuneri privind contribuţia multilingvismului la dialogul intercultural. Am primit deja un raport preliminar, iar raportul final va fi prezentat la începutul anului viitor. În septembrie, Grupul la Nivel Înalt în domeniul multilingvismului a prezentat mai multe recomandări, de care vom ţine cont.

- Cum vedeţi viitorul UE după ce va intra în funcţiune noul Tratat?

- Tratatul de la Lisabona a fost gândit pentru a întări Uniunea Europeană şi pentru a-i permite să facă faţă unor noi provocări ale secolului XXI. Printre acestea, aş menţiona procesul de globalizare, evoluţia demografică, schimbările climatice, securitatea energetică, imigraţia sau noile ameninţări la adresa securităţii. Este clar că statele membre nu pot face faţă singure acestor provocări şi că este nevoie de un efort colectiv, la nivel european.

Prin modificările pe care le aduce, Tratatul va conduce la un rol mai important în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar pentru Parlamentul European, parlamentele naţionale, dar şi pentru cetăţenii europeni. În fine, capacitatea Uniunii de a acţiona ca un actor global va creşte semnificativ. Sper ca, în anul care vine, statele membre să ratifice acest Tratat, astfel încât anul 2009 să ne aducă o Uniune mai democratică şi mai puternică.

Europarlamentarul Adrian Severin a reuşit să se impună în PE

Europarlamentarul Adrian Severin împreună cu Alai Lamassoure au reuşit să impună Parlamentului European un amendament de reformare a Legislativului comunitar. Acesta prevede creşterea numărului de mandate pentru mai multe ţări membre, pe baza numărului populaţiei. Bineînţeles că nu toată lumea a fost de acord, cei mai nemulţumiţi fiind europarlamentarii irlandezi şi italieni.

În privinţa statutului provinciei Kosovo, România, alături de alte câteva state, a avut o poziţie aparte. "Bucureştiul a anunţat la Consiliul de iarnă că, în lipsa unei rezoluţii a Naţiunilor Unite şi a respectării dreptului internaţional, în mod deosebit a conceptului de integritate teritorială şi inviolabilitate a frontierelor, nu poate recunoaşte provincia Kosovo".