Viktor Orban una a promis, alta a făcut

Într-un an de guvernare, partidul său a naţionalizat pensiile şi a redus drastic libertatea presei. Ultima măsură –modificarea Constituţiei – face din partidul premierului stat în stat.

La un an după victoria coaliţiei Fidesz-creştin democraţi, promisiunile electorale ale acesteia au fost în mare parte uitate, scrie cotidianul "Népszava". Majoritatea de două treimi deţinută de guvernul Orban în Parlament a făcut posibilă votarea unor legi pe care liderii Fidesz le combăteau în campania electorală şi în primele zile de după victorie.

Crearea de locuri de muncă (un milion, promitea Viktor Orban), reformele din sistemul de sănătate, relansarea economică, siguranţa publică au figurat prioritar în programul Fidesz. După un an, în nici unul dintre aceste domenii nu au fost înregistrate rezultate. Mai mult, în alte probleme importante ale ţării au fost luate măsuri contrare celor afirmate anterior, arată cotidianul budapestan.

Astfel, în ceea ce priveşte modificarea Constituţiei, actualul preşedinte al ţării, Pal Schmitt, pe atunci aflat pe locul doi al listei de deputaţi ai Fidesz, afirma, pe 22 aprilie 2010, că partidul nu vrea să facă intervenţii „dure", în pofida existenţei majorităţii de două treimi. El a spus că se vor efectua doar modificările necesare pentru a face economii, pentru a reduce Parlamentul şi, eventual, pentru acordarea dublei cetăţenii sau pentru a elimina posibilitatea ca deputaţii care au încălcat legea să se ascundă în spatele imunităţii.

Ce s-a întâmplat în realitate

Deja, după cel de-al doilea tur de scrutin, Viktor Orban declara că Fidesz va elabora o nouă Constituţie, deoarece un Parlament cu o majoritate de două treimi nu poate lăsa în vigoare o constituţie elaborată în 1949. Confirma, astfel, indirect, acuzaţiile socialiştilor privind intenţia Fidesz de a elabora o lege fundamentală în favoarea unui singur partid. Mai ales că, potrivit specialiştilor în probleme constituţionale, inclusiv fostul preşedinte László Sólyom, actuala Constituţie a ţării, modificată în 1989, după căderea comunismului, era una dintre cele mai bune din Europa şi nu ar fi necesitat decât câteva ajustări.

Pensiile, modificate radical

În februarie 2010, Orban (aflat atunci în opoziţie) a declarat că sistemul de pensii din Ungaria e viabil,  că poate rezista încă 30 de ani şi că nu va fi nevoie de măsuri drastice. După câştigarea alegerilor, el a spus că statul nu mai poate suporta cel de-al doilea pilon al sistemului de pensii şi, în consecinţă, a luat măsuri radicale împotriva întregului sistem şi a naţionalizat fondurile aparţinând caselor de pensii private. Încă nu s-a decis ce fel de model de pensie va adopta Ungaria.

Niciun deputat confruntat cu justiţia

Deşi au fost numeroase promisiuni cu privire la ridicarea imunităţii deputaţilor care au încălcat legea, concret nu s-a făcut nimic în această direcţie. Niciun deputat cu probleme nu a fost dat pe mâna justiţiei, iar în noua Constituţie nu e inclusă modificarea legii privind imunitatea. Janos Lazar, liderul fracţiunii parlamentare a Fidesz, a declarat că partidul nu e de acord cu eliminarea imunităţii.

În ceea ce priveşte libertatea presei, în februarie anul trecut, Orban a susţinut că nu se vor face niciun fel de modificări în mass-media publică şi în organismele de supraveghere a presei. A explicat că, dacă se doreşte introducerea unor schimbări, ele se vor face doar prin consultarea reprezentanţilor ei, deşi problema nu e de primă urgenţă. În realitate, la scurt timp după alegeri, a fost prezentată Parlamentului prima parte a aşa-numitului pachet media, urmată apoi în decembrie de alte pevederi considerate scandaloase de opinia publică din Ungaria şi din Europa. În focul criticilor venite din toate părţile, guvernul a trebuit să introducă o serie de modificări.

Cu toate că, în ultimele luni, popularitatea Fidesz a scăzut cu circa o treime, analiştii politici nu văd posibilitatea, cel puţin pe termen scurt, a unei reorientări a electoratului către actualele formaţiuni de opoziţie. Aceasta deoarece scăderea popularităţii nu a fost însoţită de creşterea popularităţii acestora din urmă. Din cauza  diferenţelor de orientare, ele nici nu pot forma un front comun. Soluţia, spun comentatorii, ar fi apariţia unei noi forţe politice.