Verdict ciudat pentru atentatele de la Madrid

Trei dintre colaboratorii teroriştilor de la 11 martie au primit 40.000 de ani de închisoare, iar creierul atacurilor a fost achitat! După aproape trei luni de deliberări, justiţia

Trei dintre colaboratorii teroriştilor de la 11 martie au primit 40.000 de ani de închisoare, iar creierul atacurilor a fost achitat!

După aproape trei luni de deliberări, justiţia spaniolă a dat verdictele în cazul suspecţilor judecaţi pentru comiterea atentatelor din 11 martie 2004, de la Madrid. 21 de persoane au fost găsite vinovate, iar şapte au fost achitate.

Justiţia spaniolă a pronunţat pedepse maxime, de aproape 40.000 de ani de închisoare, împotriva a trei dintre principalii inculpaţi. Cel puţin 191 de persoane şi-au pierdut viaţa la Madrid, printre care şi 16 români.

Cei trei acuzaţi care au primit pedepse maxime au pledat nevinovat în faţa acuzaţiilor de asasinat şi tentativa de asasinat terorist. Este vorba despre marocanii Jamal Zougam, unul dintre militanţii care au plasat bombele în garniturile de tren, Othman el-Gnaoui, şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras, consideraţi drept "colaboratori necesari" pentru comiterea atentatelor după ce au furnizat materialele explozive celulei teroriste.

Deşi au primit o pedeapsă-record, cei trei vor petrece în închisoare numai 40 de ani, conform legislaţiei spaniole.

Ceilalţi doi acuzaţi, consideraţi organizatori ai acestei acţiuni, marocanii Youssef Belhadj şi Hassan al-Haski, au fost condamnaţi la 20 de ani de închisoare pentru apartenenţă la o grupare teroristă. Victimele atentatelor vor primi despăgubiri cuprinse între 30.000 şi 500.000 de euro, în funcţie de gravitatea rănilor.

"Creierul" atacurilor, achitat

Spre surprinderea tuturor, Rabei Osman Sayed Ahmed, cunoscut drept "Mohamed Egipteanul" şi considerat unul dintre cei trei organizatori ai atentatelor, a fost achitat. Deţinut la Milano, unde execută o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru apartenţă la o grupare teroristă, Rabei a urmărit pronunţarea verdictului prin teleconferinţă.

Când a aflat sentinţa, "Mohamed Egipteanul" a izbucnit în plâns, iar apoi a început să se roage. În timpul procesului-fluviu care s-a desfăşurat la Madrid din 15 februarie până în 2 iulie, toţi acuzaţii au negat că ar fi fost implicaţi în aceste atacuri, care au zguduit Spania. Ei au respins orice legătură cu islamismul radical sau Al-Qaida, unii făcând chiar greva foamei pentru a denunţa "nedreptatea" acestui proces.

O zi de coşmar

În dimineaţa zilei de 11 martie 2004, zece bombe au fost detonate la bordul a patru garnituri feroviare, în patru gări din Madrid. 191 de oameni au fost ucişi, iar 1.841 răniţi. Printre morţi s-au numărat 16 cetăţeni români. România a fost a doua ţară, după Spania, care a pierdut un număr mare de cetăţeni în aceste atentate.

A fost atacul cel mai grav comis vreodată în Spania şi soldat cu cele mai multe victime în Europa Occidentală după explozia avionului de la Lockerbie, în 1988, când au murit 270 de oameni. Guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar a lansat imediat ipoteza unor atentate comise de separatiştii ETA.

Al-Qaeda a revendicat, ulterior, atacurile. Evenimentele din 11 martie au contribuit la victoria-surpriză a opoziţiei socialiste la alegerile legislative care au avut loc la numai trei zile diferenţă. Şapte dintre principalii presupuşi autori s-au sinucis colectiv cu explozibil, trei săptămâni mai târziu, la Leganes, în suburbia Madridului, în timp ce poliţia înconjurase apartamentul în care se aflau.