Vaticanul deschide dialogul cu islamul

Benedict al XVI-lea pare pregătit să continue tradiţia ecumenică inaugurată de predecesorul său, Ioan Paul al II-lea Vaticanul găzduieşte zilele acestea o reuniune importantă între

Benedict al XVI-lea pare pregătit să continue tradiţia ecumenică inaugurată de predecesorul său, Ioan Paul al II-lea

Vaticanul găzduieşte zilele acestea o reuniune importantă între reprezentanţi ai Bisericii
Catolice şi delegaţi musulmani, menită să pregătească o întâlnire istorică între Papa Benedict al XVI-lea
şi înalţi demnitari ai islamului, până la sfârşitul acestui an.

Convorbirile survin ca urmare a publicării, în octombrie 2007, a unui apel la dialog lansat de 138 de demnitari musulmani din lumea întreagă într-o scrisoare deschisă către reprezentanţii creştinismului cu titlul "Un cuvânt comun între voi şi noi".

În document, la care între timp au mai aderat şi alţi lideri musulmani, se arăta că de dialogul dintre cele două religii depinde "chiar supravieţuirea lumii". Iniţiativa, condusă de prinţul iordanian Gjazi bin Muhammad bin Talal, a mai prilejuit, pentru prima dată, reunirea reprezentanţilor unor curente diferite ale islamului din 43 de ţări în jurul unui mesaj de pace. Pasul următor a fost făcut la începutul acestui an, când Papa s-a întâlnit la Vatican cu regele Abdullah al Arabiei Saudite.

După această vizită, prinţul iordanian Bin Talal i-a scris cardinalului Tarcisio Bertone, secretarul de stat al Vaticanului, amintindu-i că un dialog are loc "între persoane cu puncte de vedere diferite, nu între persoane care au aceleaşi opinii".

Toate aceste evenimente intervin în mod surprinzător pentru unii analişti după criza în relaţiile dintre musulmani şi creştini provocată de discursul rostit de Papa Benedict al XVI-lea pe 11 septembrie 2006 la Universitatea din Regensburg, care părea să facă o legătură între islam şi violenţă.

Divergenţe şi căi de dialog

Controversatul discurs ţinut de Suveranul Pontif în oraşul său natal a servit, de fapt, drept catalizator pentru o dezbatere amplă între reprezentanţii celor două religii.
Potrivit unor experţi citaţi de BBC, incidentul le-a permis creştinilor şi musulmanilor să admită că între ei vor exista întotdeauna puncte de divergenţă, dar, în acelaşi timp, să găsească o cale în vederea unui dialog mai strâns.

În decembrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea a efectuat o vizită în Turcia, apreciată ca "un succes diplomatic".
Printr-o decizie de ultim moment, Benedict a trecut pragul Moscheii Albastre şi s-a rugat preţ de un minut cu faţa spre Mecca.

A fost pentru a doua oară în istorie când un papă a vizitat un lăcaş de cult musulman, după ce, în 2001, Ioan Paul al II-lea a păşit pentru prima dată într-o moschee din Siria. De altfel, gestul actualului Suveran Pontif a fost văzut şi ca o continuare a deschiderii spre dialogul dintre confesiuni, făcută de predecesorul său.

Apropiere de iudaism

Pe lângă dialogul cu lumea musulmană, Papa Benedict al XVI-lea a promis că va continua demersurile predecesorului său, Papa Ioan Paul al II-lea, în vederea unei apropieri de iudaism. Însă cei aproape trei ani ai pontificatului său au fost marcaţi de câteva probleme.

Anul trecut, Suveranul Pontif a stârnit reacţii negative din partea comunităţilor evreieşti după ce a autorizat folosirea mai amplă a vechii liturghii în limba latină. Aceasta cuprinde o rugăciune care cheamă la convertirea evreilor. Preşedintele Congresului Evreiesc Mondial (CJM), Ron Lauder, l-a invitat pe Benedict al XVI-lea la "o acţiune comună" în cadrul vizitei pe care o va efectua la New York, în aprilie, pentru a demonstra "cooperarea dintre biserică şi evrei".