Uniunea Europeană: boală lungă, austeritate sigură

Căderile bursiere ce au afectat întreaga Europă săptămâna trecută obligă şi state europene mari precum Franţa şi Italia să reducă din cheltuieli mai repede decât estimaseră. Mai multe ţări au decis să interzică short-sellingul (vânzarea în lipsă a acţiunilor unor companii financiare) pe burse, pentru a mai linişti pieţele.

Uniunea Europeană a interzis, începând de vineri, vânzarea în lipsă (short-selling) a acţiunilor unor companii pe bursele din Franţa, Italia, Spania şi Belgia, după săptămâna bursieră de coşmar. În timp ce Franţa, Italia şi Spania au decis interzicerea vânzărilor în lipsă timp de 15 zile, Belgia a preferat o perioadă nedeterminată. La începutul săptămânii trecute, şi Grecia a luat o astfel de decizie, valabilă timp de două luni, iar în afara zonei euro, Coreea de Sud şi Turcia. Autorităţile de reglementare a pieţei de capital din Turcia au lansat, totodată, şi o anchetă pentru a vedea dacă brokerii au manipulat tranzacţiile de tip short-selling, după ce indicele Bursei de la Istanbul a scăzut cu 19 procente de la începutul lunii august.

Într-o tranzacţie de acest tip, un trader vinde acţiuni luate cu împrumut, sperând că valoarea acestora va scădea înainte să fie nevoit să le cumpere pentru a le returna. 

Experţii se îndoiesc de eficacitatea acestor măsuri, mai ales că ele nu au dat rezultate nici după izbucnirea crizei mondiale, în 2008. În schimb, aşteaptă adevăratele decizii din partea cancelarului german şi a preşedintelui francez, care ar trebui să anunţe mâine „propuneri comune". Oficiali germani au precizat însă pentru Reuters că nu vor fi luate decizii îndrăzneţe.

Vizita lui Merkel la Paris survine chiar după publicarea unor date care trag un semnal de alarmă privind redresarea economică a Europei. În iunie, producţia industrială din zona euro a scăzut cu 0,7%, în timp ce la nivelul întregii uniunii, scăderea e mai mare - 1,2%. În România, producţia industrială a scăzut cu 2,2%. În plus, Fitch ne avertizează că apariţia unor derajape fiscale înainte şi, eventual, după alegerile din noiembrie 2012 pot determina „o acţiune negativă de rating".

După ce, în primele trei luni, economia franceză a avut o creştere de 0,9%, în cel de-al doilea trimestru, creşterea economică a fost zero. Ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să facă reduceri bugetare mai mari decât cele estimate pentru a menţine ţinta de deficit.

Nici din Grecia nu vin veşti îmbucurătoare. În trimestrul al doilea, economia s-a contractat cu 6,9%, şomajul a ajuns la 16,6%, iar deficitul bugetar a crescut cu 25%. Publicaţia „Naftemporiki" scrie că Grecia ar putea să nu mai primească pachetul financiar ce urma să-i fie acordat în septembrie, din cauza incapacităţii de a îndeplini condiţiile cerute de creditori.

Aurul, la mare căutare în vreme de criză

Guvernul de la Roma a adoptat un nou pachet de austeritate. În doi ani, italienii îşi propun să economisească 45,5 miliarde de euro, prin reduceri bugetare şi prin introducerea unei „taxe de solidaritate" instituită pentru cei cu venituri mari. Precedentul pachet era în valoare de 48 de miliarde de euro.

Obligaţiuni comune

Mai mulţi analişti şi politicieni, printre care ministrul italian al Economiei, Giulio Tremonti, pledează pentru o abordare radicală a crizei datoriilor suverane, una dintre soluţiile agreate fiind emiterea unor obligaţiuni comune. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat însă că Berlinul se opune unei asemenea măsuri, atât timp cât statele din zona euro au politici fiscale separate. Potrivit „Die Welt", o uniune fiscală - pentru care pledează chiar şi Marea Britanie, ţară ce refuză aderarea la euro - ar costa Germania 47 de miliarde de euro anual, dar efortul ar merita, întrucât ar salva zona euro.

„Cei care aşteaptă trebuie să ia apoi măsuri mai dure. Aceasta este lecţia crizei din 2008", i-a avertizat pe europeni şi pe americani preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, într-un interviu pentru„Weekend Australian".

45,5 miliarde de euro este valoarea noului pachet de austeritate pe doi ani adoptat de guvernul italian.

Insulele greceşti, raiul evazioniştilor fiscali

Evaziunea fiscală în insulele greceşti atinge dimensiuni de nebănuit. SDOE, agenţia însărcinată cu lupta împotriva evaziunii, efectuează un control la sânge în insulele turistice. Potrivit „Kathimerini", în Santorini, din 149 de firme controlate, 115 încalcă legile fiscale. În Myconos, evaziunea fiscală este practicată de 103 firme din cele 140 verificate, iar în Rhodos, 11 din 11. Cele mai mari infracţiuni economice au fost descoperite în Myconos şi Paros, unde majoritatea micilor şi marilor patroni din industria turismului nu emit chitanţe sau dau chitanţe false, nu ţin registre contabile şi nu plătesc TVA. Un oficial SDOE a declarat pentru „Kathimerini" că mulţi dintre ei sunt recidivişti şi au mai fost amendaţi şi în trecut. Controlul a fost mai eficient de data aceasta, deoarece agenţii nu au fost din zonele controlate, ci din Atena. 

Cei trei care au speriat Vestul

La începutul lunii, Procuratura din Milano a cercetat birourile locale ale agenţiilor de rating S&P's şi Moody's, în cadrul unei anchete privind fluctuaţiile anormale de pe Bursa de la Milano. Acum, Securities and Exchange Commission, agenţia americană însărcinată cu reglementarea financiară, va cerceta metodele folosite de Standard & Poor's pentru a retrograda ratingul SUA, după ce Trezoreria a acuzat o eroare de calcul de două trilioane de dolari, scrie „The Wall Street Journal".

Premierul Berlusconi, obligat să ia noi măsuri de austeritate 

De altfel, agenţia şi-a recunoscut greşeala, dar şi-a menţinut decizia. Totodată, SEC vrea să afle ce angajaţi erau la curent cu această decizie, întrucât au existat scurgeri de informaţii în timpul şedinţei bursiere, înainte de anunţul oficial. Marile corporaţii americane se plâng de mai mult timp de metodele agenţiilor. Edward Lampert, preşedintele Sears Holdings Corporation, susţine că analizele agenţiilor sunt „simpliste". La Curtea de Justiţie din Connecticut, senatorul democrat Richard Blumenthal a depus două plângeri împotriva celor „trei titani".

Monopol

Deşi numărul agenţiilor de evaluare este foarte mare, Standard & Poor's, Moody's şi Fitch deţin monopolul - 95% din piaţă. Care sunt cu adevărat standardele lor de evaluare este un mister, scrie site-ul financiar thisismoney.co.uk. Agenţiile se bazează în general pe informaţii publice, iar vizitele la sediile companiilor evaluate nu sunt o regulă. Cele trei fac evaluări şi la solicitarea unor companii sau ţări mai mici. Evaluări plătite, motiv de suspiciune privind corectitudinea lor (Lehman Brothers primise rating maxim cu câteva zile înainte de prăbuşire).

Jan Randolph, de la IHS Global Risk, crede că soluţia ar fi reîntoarcerea la sistemului din anii 1930, când agenţiile erau plătite de investitori. Agenţiile se apără şi susţin că rolul pe care li-l atribuie alţii este prea mare şi că ele ar trebui să fie „doar unul dintre instrumentele" folosite de investitori.