Are Uniunea Europeană două categorii de cetăţeni?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe fondul disputelor din Italia privind expulzările imigranţilor, libera circulaţie a persoanelor şi accesul la piaţa muncii sunt în pericol. Noile membre ale Uniunii Europene sunt

Pe fondul disputelor din Italia privind expulzările imigranţilor, libera circulaţie a persoanelor şi accesul la piaţa muncii sunt în pericol.

Noile membre ale Uniunii Europene sunt încântate de libera circulaţie şi de accesul la piaţa muncii. În acelaşi timp, se tem de exodul de creiere şi de plecarea specialiştilor. Pe de altă parte, vechea Europă a încercat să impună măsuri pentru a bloca imigraţia. Cetăţenii europeni se tem de extinderea rapidă a UE, simţindu-se ameninţaţi de reeditarea fenomenului "instalatorului polonez" care le-a periclitat locurile de muncă şi nivelul salarial.

În Europa Centrală şi de Est, autorităţile şi marile companii se plâng că în anumite domenii, precum medicină şi IT, a apărut deja un deficit de specialişti. În schimb, vestul Europei se confruntă cu un val de imigranţi la care nu s-a aşteptat.

După extinderea din 2004, cele mai multe ţări au impus o serie de restricţii pe piaţa muncii pentru nou-veniţi, cu excepţia Maltei şi a Ciprului. Celelalte trei principii de bază ale Tratatului de la Roma (libera circulaţie a serviciilor, bunurilor şi capitalului) au rămas în picioare.

Pentru piaţa muncii s-a preferat modelul 2+3+2, implementat de cele mai multe ţări. Astfel, timp de doi ani, guvernele impun o serie de restricţii, după care trebuie să prezinte un raport Comisiei Europene în care să justifice aplicarea acestei decizii pentru încă trei ani sau ridicarea ei. După această perioadă, se mai pot aplica restricţii pentru încă doi ani.

Pe scurt, aceste reglementări se traduc prin necesitatea obţinerii unui permis de muncă pentru a putea lucra. Criteriile pentru obţinerea lui variază de la ţară la ţară. Doar Irlanda, Suedia şi Marea Britanie (cu unele excepţii) permit accesul pe piaţa muncii fără o autorizaţie specială.

Şi nou-veniţii aplică reguli restrictive

Benita Ferrero-Waldner a explicat că aceste reguli nu înseamnă că locuitorii noilor state membre sunt cetăţeni de mâna a doua ai Uniunii Europene. Reglementările privind migraţia economică oglindesc situaţia din celelalte ţări.

Un muncitor din Germania nu se poate angaja în Polonia fără un permis. De altfel, şi ţările din Europa Centrală şi de Est au impus anumite condiţii. Guvernul de la Varşovia nu permite cetăţenilor din restul UE să achiziţioneze pământ în Polonia în primii 18 ani de după integrare.

Previziuni alarmante, dar neconfirmate

Deşi unele state susţin că nu s-au aşteptat la un val atât de mare de imigranţi, se pare că situaţia este puţin diferită. În 2001, Institutul pentru Cercetări Economice a estimat că 15 milioane de oameni vor migra în interiorul Uniunii în următorii 15 ani.

Astăzi este clar că cifra este departe de adevăr. "Până în 2030, în jur de 3,7 milioane de cetăţeni ai Noii Europe se vor muta în vest, dintre care 2,3 milioane în Germania", apreciază analistul economic Herbert Bruecker. Aceasta consideră că doar 1% din forţa de muncă din centrul şi estul Europei va decide să plece în cealaltă parte a continentului.

Bruecker apreciază că vor cântări foarte mult şi alte aspecte, precum diferenţele culturale sau pregătirea profesională. Bruxelles-ul s-a mai speriat în două rânduri de "invazia" imigranţilor: în 1981, când Grecia a aderat la UE, şi în 1986, când au intrat Portugalia şi Spania.

Aceste trei ţări aveau aceleaşi probleme economice cu care se confruntă astăzi fostele state comuniste. Numai că nu au avut loc plecări masive ale muncitorilor din Grecia, Portugalia şi Spania, aşa cum se anticipa. Pe termen lung, procesul de îmbătrânire a populaţiei în multe dintre ţările europene, mai ales în Germania, se va accentua şi va fi necesară o reevaluare a situaţiei. În plus, în IT şi în sănătate, vechea Europă duce lipsă de pe acum de forţă calificată.

Piaţă liberă, şi nu prea

Ultimul val de aderare, care a cuprins România şi Bulgaria, a complicat şi mai mult ecuaţia pieţei muncii din Uniunea Europeană. Muncitorii din ţările care au intrat în 2004 (cu excepţia Maltei şi Ciprului) nu au încă acces liber în unele state. Pe de altă parte, câţiva dintre membrii vechi, care nu au impus restricţii celor 8 sau le-au ridicat în mai 2006, nu au procedat la fel cu Bulgaria şi România. Singurele ţări care nu au impus niciun fel de restricţie pentru primul val sunt Marea Britanie, Irlanda şi Suedia.

Pentru România şi Bulgaria, Marea Britanie a impus unele restricţii după afluxul de muncitori, mai ales polonezi. Ca linie generală, vechea Europă nu a ezitat să acorde acces liber în sectoarele economice în care înregistrează un deficit de forţă de muncă. De regulă, muncitorii est-europeni sunt preferaţi în sectoare precum cel sanitar, în agricultură, construcţii sau industria alimentară.

Directiva 38 reglementează dreptul la liberă circulaţie

Directiva 38 din 2004 a Parlamentului European cuprinde reglementările privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora.

Cum libera circulaţie a cetăţenilor în spaţiul european este unul dintre fundamentele UE, directiva stabileşte că acestora nu le pot fi impuse vize de ieşire şi au dreptul de şedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioadă de cel mult trei luni fără nicio altă condiţie sau formalitate în afara cerinţei de a deţine o carte de identitate valabilă. Articolul 7 prevede condiţiile în care un cetăţean poate sta pe teritoriul unei ţări mai mult de trei luni. În acest caz este nevoie de o înregistrare la autorităţile competente.

Expulzarea, doar în cazuri individuale

Documentul cuprinde şi principiile referitoare la restrângerea dreptului de intrare şi a dreptului de şedere. Astfel, statele membre pot restrânge libertatea de circulaţie şi de şedere pentru motive de ordine publică, siguranţa publică sau sănătate publică, cu specificaţia că aceste motive nu pot fi invocate în scopuri economice.
Documentul precizează clar că luarea acestor măsuri trebuie să respecte principiul proporţionalităţii şi să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză.

Totodată, condamnările penale anterioare nu pot fi folosite pentru a justifica o decizie de expulzare. Comportamentul persoanei trebuie să constituie o ameninţare reală şi suficient de gravă, nefiind acceptate motivări care nu sunt legate direct de caz sau care au legătură cu consideraţii de prevenţie generală.

Dreptul la recurs


Indiferent de naţionalitatea persoanei vizate şi de fapta comisă, statul trebuie să ia în considerare diverşi factori, precum durata şederii, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi economică, integrarea socială şi culturală. În cazul în care se decide expulzarea unui cetăţean, acesta trebuie notificat în scris cu privire la motivele hotărârii. Cu excepţia unor cazuri de urgenţă, care trebuie motivate, termenul acordat pentru părăsirea teritoriului nu poate fi mai mic de o lună de la data notificării, timp în care cetăţeanul respectiv are dreptul la recurs.

Germania pierde din cauza limitării accesului

Statele Uniunii Europene care şi-au deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor ţări membre au avut de câştigat de pe urma acestei decizii. În schimb, Germania a făcut o alegere proastă, menţinând restricţiile cele mai dure din tot blocul comunitar, potrivit concluziei unui raport prezentat marţi de Institutul de Cercetare Economică de la Berlin.

Autorii studiului susţin că Germania pierde beneficii importante, pe care imigraţia est-europeană le-a adus altor ţări. Statele cu o politică mult mai liberală, precum Marea Britanie, Irlanda şi ţările nordice, au reuşit să atragă mai ales persoane cu calificare înaltă.

Angajaţii est-europeni sunt mai calificaţi decât orice altă categorie de imigranţi şi aproape la fel de bine pregătiţi precum cei germani, a mai constatat institutul. Din datele prezentate rezultă că, departe de a fi "o sperietoare" a Europei, forţa de muncă est-europeană aduce creştere economică şi bunăstare în ţările în care se află. De reţinut că românii stabiliţi în ultimii ani în Germania se întreţin singuri, foarte puţini fiind cei care apelează la ajutorul social oferit de stat. Numărul lor este însă mic, în jur de 2.300.

Exemplul Italiei dă idei şi altora

Spre surprinderea multora, Comisia Europeană nu a criticat Italia pentru legislaţia de urgenţă care permite expulzarea oricărei persoane suspectate că poate constitui o ameninţare pentru siguranţa publică, chiar dacă persoana respectivă este cetăţean al unei ţări membre a Uniunii Europene. Din contră, Comisia a lăsat să se înţeleagă că guvernul Prodi ar avea dreptul să recurgă la această măsură. Atitudine care dă de gândit, existând posibilitatea ca şi alte ţări europene să urmeze exemplul Italiei.


Până la cazul Mailat, un cetăţean UE putea fi expulzat din alt stat membru numai dacă prezenta o ameninţare la adresa statului respectiv. În mod obişnuit se înţelegea o ameninţare teroristă. Italia a lărgit acum gama infracţiunilor pasibile de expulzare. Imediat au apărut speculaţii că noua lege ar putea contraveni Directivei 38. În pofida acestui fapt, CE a anunţat că guvernul lui Prodi nu încalcă niciun drept prin decizia de a expulza o persoană suspectată că reprezintă "o ameninţare pentru siguranţa publică", avertizând numai împotriva unor discriminări pe criterii de naţionalitate sau grup etnic.

Marea Britanie nu ştie ce să facă cu infractorii străini

Prima ţară care ar putea urma modelul italian este Marea Britanie, care se luptă de mult timp cu problema infractorilor străini, neştiind ce să facă cu ei după ce şi-au ispăşit pedeapsa. Potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului de Interne, citat de "Daily Mail", anul trecut, peste 300 de cetăţeni UE au fost expulzaţi în urma infracţiunilor pe care le-au comis în regat.

Aceştia reprezintă însă doar 10% din cei peste 3.000 de delincvenţi europeni eliberaţi anual din închisorile britanice. Analiştii apreciază că este foarte plauzibil ca Londra să examineze cu atenţie noua lege italiană şi reacţia CE la modul în care este aplicată, ca să vadă dacă nu poate spori numărul celor expulzaţi.

Presa britanică scrie că sprijinul tacit de care a beneficiat Italia din partea autorităţilor de la Bruxelles va duce la intensificarea presiunilor asupra ministrului britanic al imigraţiei, Liam Byrne, criticat pentru incapacitatea sa de a-şi respecta promisiunea de a adopta legi care să permită "deportarea în mod automat" a cetăţenilor străini care comit infracţiuni majore.

Luni, ministerul britanic de interne a anunţat că ia în considerare varianta expulzării infractorilor condamnaţi la peste doi ani de închisoare.

Danemarca îşi apără politica restrictivă

Scandalul declanşat la Roma îi serveşte ca o mănuşă şi premierului danez în exerciţiu, liberalul Anders Fogh Rasmussen, care îşi apără politica sa restrictivă privind imigraţia. Într-un interviu acordat France Presse, cu o săptămână înainte de alegerile legislative, Rasmussen a declarat că Danemarca este "o societate deschisă" pentru cei care vin să muncească şi să ducă "un trai decent". El a adăugat că, în prezent, în Danemarca sunt de două ori mai mulţi străini care muncesc sau studiază faţă de 2001 şi că vor creşte posibilităţile de importare a forţei de muncă străină calificată.

Verzii europeni solicită clarificări

Grupul Verzilor/Alianţa Europeană Liberă din Parlamentul European a cerut ieri Comisiei să clarifice regulile limitării circulaţiei libere a cetăţenilor UE şi modul în care statele membre le pot aplica în prezent. Solicitarea apare în contextul declaraţiilor ambigue ale comisarului pentru justiţie, libertate şi securitate, Franco Frattini, despre aplicarea Directivei UE 38/2004. Potrivit copreşedintelui Verzilor din PE, Monica Frassoni, afirmaţiile lui Frattini "induc în eroare şi servesc la exacerbarea şi mărirea confuziei în dezbaterea din Italia".

Spaţiul Schegen se extinde

În ciuda controverselor din ultimele zile, miniştrii europeni de interne vor aproba astăzi intrarea unor ţări din Europa Centrală şi a Maltei în spaţiul Schengen la 21 decembrie, permiţând astfel deplasările fără controale la frontiere. Acesta va fi cadoul de Crăciun pentru statele membre apărute din fostul bloc comunist pentru care suspendarea cozilor de aşteptare pentru cetăţenii lor, ca şi pentru transportatorii rutieri, era o prioritate de la integrarea în UE, notează AFP.

Statele baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia şi Malta, au demonstrat "un nivel de pregătire suficient pentru aplicarea în mod satisfăcător" a celor două condiţii cerute pentru a se alătura celor 15 state ce formează spaţiul Schengen (cei 15, fără Marea Britanie şi Irlanda, plus Norvegia şi Islanda)", apreciază preşedinţia portugheză a UE.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite