Unitatea Europei, afectată de Kosovo

Decizia recunoaşterii noului stat rămâne la latitudinea fiecărei ţări membre. Proclamarea independenţei unilaterale a Kosovo iscă noi dispute între membrii Uniunii Europene. Dovadă -

Decizia recunoaşterii noului stat rămâne la latitudinea fiecărei ţări membre.

Proclamarea independenţei unilaterale a Kosovo iscă noi dispute între membrii Uniunii Europene. Dovadă - anunţarea declaraţiei comune vizând poziţia UE pe această temă, pe care şefii diplomaţiei europene au dat-o publicităţii ieri, la finalul reuniunii CAGRE, nu a respectat programul anunţat iniţial de Consiliul Uniunii Europene.

După deliberări îndelungi, de peste o jumătate de zi, preşedinţia slovenă a UE a anunţat, ieri, că recunoaşterea independenţei Kosovo rămâne atributul fiecărei ţări "în funcţie de legislaţiile naţionale şi conform normelor juridice internaţionale".

Potrivit unor surse europene, textul platformei comune cuprinde argumente similare pentru desfăşurarea forţei europene cu cele pentru justificarea recunoaşterii independenţei, care, conform documentului, este în spiritul Rezoluţiei 1244. În prealabil, olandezul Pieter Feith a fost desemnat reprezentantul special al UE pentru Kosovo.

Misiunea sa constă în consilierea şi susţinerea procesului politic, precum şi coordonarea diverselor acţiuni ale Uniunii în Kosovo. Potrivit mandatului, Feith va fi şeful Biroului civil internaţional, însărcinat cu supravegherea administrativă a Kosovo în primii săi ani de independenţă. Pieter Feith urmează să plece spre Kosovo miercuri sau joi.

Turcia şi SUA participă la misiunea UE

2.000 de poliţişti şi jurişti formează misiunea europeană EULEX, aprobată încă de sâmbătă de statele membre. Ea va avea un prim mandat pentru o perioadă de 120 de zile. Primele echipe ale misiunii - cea mai amplă misiune civilă din istoria UE - vor ajunge în Kosovo abia peste una sau două săptămâni. Este formată din reprezentanţi ai ţărilor UE, dar şi din state terţe, între care Turcia şi Statele Unite.

Şi cu Serbia, şi cu Priştina

În declaraţia comună, UE insistă pe politica uşilor deschise atât pentru Serbia, cât şi pentru Kosovo, pentru că, aşa cum spunea înainte de reuniune şeful diplomaţiei de la Viena, Ursula Plassnik, statele membre vor să fie "prietene şi cu Serbia, şi cu Priştina". Optimismul ministrului sloven al afacerilor externe, Dimitrij Rupel, care a prezidat consiliul, potrivit căruia o mare parte din ţările UE "vor recunoaşte independenţa Kosovo", rămâne însă în contradicţie cu poziţiile Ciprului, Greciei, Bulgariei, Slovaciei, României şi Spaniei.

Despre politica uşilor deschise către Serbia şi Kosovo a vorbit şi comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. Potrivit presei din ţara sa natală, Finlanda, Kosovo ar putea adera, la un moment dat, la UE. El a subliniat disponibilitatea Comisiei de a-şi exercita "rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi statul de drept în Kosovo".

Apel la calm

Atât Rehn, cât şi înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana, precum şi preşedintele Adunării parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, au lansat un apel către locuitorii din Kosovo şi restul regiunii să nu recurgă la violenţe. "Este important ca statul Kosovo să respecte planul Ahtisaari, care garantează drepturi pentru minoritatea sârbă", au mai declarat Rehn şi Solana.