Ungaria face din rromi o problemă europeană

Budapesta crede că recompensarea părinţilor care-şi trimit copiii la şcoală este un prim pas către integrarea socială a comunităţilor de rromi în statele din Uniunea Europeană. Rromii sunt o problemă cu care Europa trebuie să înveţe să trăiască, crede oficialul ungar Balog Zoltan, responsabil cu adoptarea strategiei pentru această etnie.

Ungaria încearcă să folosească propria experienţă pe tema romilor pentru găsirea unei soluţii comune la o problemă cu care „Europa trebuie să înveţe să trăiască". Instituirea unui departament specializat pentru romi în cadrul Guvernului ungar (n.r. - după expulzările unor reprezentanţi ai etniei din Franţa, în 2010, dar şi în perspectiva preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene) nu este o noutate pentru autorităţile de la Budapesta.

Primele sarcini de aceste gen au fost atribuite unui demnitar încă de pe vremea împărătesei Maria Tereza - secolul al XVIII-lea. „Avem o tradiţie îndelungată privind managementul unor asemenea situaţii, acordăm o atenţie deosebită problemei romilor şi strategiei europene dedicate lor, care dorim să fie adoptată în preşedinţia ungară", a afirmat secretarul ungar de stat pentru romi, Balog Zoltan, la o întâlnire cu jurnalişti străini aflaţi la Budapesta, cu ocazia ceremoniilor de preluare a mandatului preşedinţiei UE.

Acest lucru a fost confirmat şi de premierul Viktor Orban, la conferinţa de presă. El a explicat că, problematica rromă este una „socială, economică şi culturală complicată" şi Ungaria intenţionează să lucreze „bine" pentru a contribui la adoptarea unei strategii.

„Rromii sunt o problemă cu care Europa trebuie să înveţe să trăiască, iar pentru a găsi soluţii adecvate, Uniunea poate învăţa şi din eşecurile înregistrate până acum în gestionarea acestui subiect şi a programelor dedicate lor finanţate cu fonduri europene", spune Zoltan. El a recunoscut că i-a luat ceva vreme să accepte această sarcină, dar acum „este mulţumit că a spus DA" propunerii. De atunci, el s-a întâlnit periodic cu reprezentanţi ai etniei pentru a identifica aşteptările şi problemele acestora.

Control mai bun al fondurilor

Atât Zoltan, cât şi ministrul pentru Afaceri Europene, Eniko Gyorgi, consideră „important" controlul mai atent al utilizării fondurilor UE destinate rromilor şi, mai ales, identificarea grupurilor-ţintă. „Oficial nu ştim cine aparţine şi cine nu etniei rrome", susţin cei doi oficiali ungari. Ei propun elaborarea unei baze de date cu aceste grupuri-ţintă şi clarificarea criteriilor de identificare a lor. „Pentru asta avem nevoie de un standard european", spune Balog Zoltan.

În opinia lui Gyorgi, există cel puţin cinci indicatori economici şi sociali ce pot fi luaţi ca reper pentru a identifica grupurile-ţintă unde se poate acţiona, pe primul loc fiind şcolarizarea copiilor rromi. „Ungaria a adoptat în 2010 o măsură de încurajare a şcolarizării copiiilor rromi. Dacă ei nu merg la şcoală, familia respectivă nu primeşte alocaţia prevăzută de lege. Măsura a dat rezultate mai bune decât ne aşteptam, în luna septembrie find înregistrate masiv cereri de înscriere la şcoală pentru copiii din comunităţile rrome", explică oficialul de la Budapesta.

Studiu belgian

Belgia, care a predat ştafeta preşedinţiei UE Ungariei, la 1 ianuarie 2011, a realizat deja un studiu legat de importanţa şcolarizării copiilor rromi. Recomandările acestuia pun un accent deosebit pe necesitatea identificării tuturor factorilor care pot îmbunătăţi prezenţa permanentă a copiilor rromi la şcoală.

Documentul, elaborat de Fundaţia Roi Baudouin, atrage atenţia asupra importanţei, pentru reprezentanţii rroma, a recunoaşterii cetăţeniei lor, luarea în considerare a specificităţii culturale a etniei, cu posibilitatea de acordare de sprijin financiar celor care frecventează cursurile şcolilor, dar şi necesitatea unei atmosfere de apropiere şi un  spirit de încredere. Toate aceste elemente trebuie să stea la baza diferitelor iniţiative ale autorităţilor naţionale şi europene, se arată în concluziile documentului citat.

Expoziţii

În februarie, Ungaria organizează, sub egida UNESCO, Festivalul rromilor, care include concerte cu muzică autentică ţigănească şi expoziţii cu „o tentă a diversităţii culturale" a Europei, se arată în programul manifestărilor culturale ale preşedinţiei. Cea mai importantă dintre ele este intitulată „Drumul ţiganilor" şi ea prezintă transhumanţa rromilor spanioli şi ungari din secolul al XIX-lea până în prezent.

Şantajul şi răzbunarea românească

Declaraţiile ministrului român de Externe, Teodor Baconschi, legate de un eventual veto românesc pentru aderarea Croaţiei la UE în schimbul stopării intrării României în spaţiul Schengen, precum şi alte măsuri  care ar submina funcţionarea uniunii reprezintă un şantaj care ar putea submina preşedinţia ungară, scrie, cotidianul „Népszabadság".

„România nu s-ar sfii să împiedice aderarea Croaţiei la UE, dacă nu i se va permite aderarea la Schengen. Cu această ameninţare  nu prea diplomatică s-a prezentat ministrul român de Externe".

Ziarul consideră că între extinderea Schengen şi aderarea Croaţiei nu există nicio legătură dar, că „declaraţia a fost, fără nici un echivoc, o răzbunare" - din cauza intenţei Germaniei şi Franţei de a bloca aderarea României şi Bulgariei. Bucureştiul ştia că cele spuse de Baconschi vor irita Germania, principala susţinătoare a Croaţiei în demersul ei de aderare.

Supărarea Franţei

În analiza făcută de cotidianul ungar se mai arată că în spatele motivaţiilor aduse de Franţa şi Germania împotriva României şi Bulgariei, respectiv măsuri insuficiente pentru eliminarea corupţiei şi crimei organizate, se ascund şi alte motive.

De pildă, Franţa este supărată din cauza observaţiilor şi criticilor dure ale Comisiei Europene determinate de expulzarea rromilor din România. Pe de altă parte, nici alte state UE nu privesc favorabil acordarea cu generozitate de către România a paşapoartelor pentru cetăţenii din Moldova vecină, se menţionează în articol.

„Guvernul ungar regretă profund aceste confruntări deoarece unul dintre puţinele rezultate palpabile ale preşedinţiei ungare ar fi acceptarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen". De asemenea, nu ar fi în favoarea Budapestei nici eventuala subminare a unei acţiuni deosebit de vizibile, precum încheierea negocierilor de aderare cu Croaţia. „Acum Ungaria ar putea demonstra cum poate îndeplini cea mai importantă sarcină a preşedinţiei UE, aplanarea deosebirilor de păreri dintre statele membre şi elaborarea tratatelor de pace de după războaiele diplomatice".  

Bulgarii nu prea au auzit de spaţiul Schengen

Deşi politicienii din România şi Bulgaria au bătut mult toba pe aderarea la Schengen, vecinii noştri nu prea ştiu despre ce e vorba. Potrivit unui sondaj realizat de institutul ASSA-M, 60% din respondenţi nu au auzit niciodată de Schengen.

„Pentru restul compatrioţilor noştri, Schengen este o noţiune abstractă", a declarat Mihail Mirchev, directorul ASSA-M, citat de „Standart News". În decembrie 2010, publicaţia citată i-a întrebat pe cititori ce şi-ar dori pentru Bulgaria în 2011. Doar 6,13% au spus că ar vrea ca ţara lor să intre în spaţiul Schengen.