“Ungaria are tendinţa să introducă un substrat etnic oricărei probleme”

Diplomaţi români de la Budapesta şi jurnalişti unguri comentează recentele incidentele diplomatice dintre Budapestqa şi Bucureşti, pe tema reorganizării teritoriale a României. Pe ungurii de rând nu-I interesează regionalizarea României, “o problemă de viaţă şi de moarte pentru minoritatea maghiară din România”, aşa cum spunea vicepremierul ungar Zsolt Semjen .

Mihaela Pop, adjunct al şefului de misiune al ambasadei române în Ungaria a calificat Guvernul condus de premierul Viktor Orban drept ,,un guvern tânăr, de atitudine, care vrea să pună punct criticilor la adresa sa". „În Ungaria, există o disciplină de partid (în Fidesz, n.r.) şi administrativă extraordinară, la limită cu o centralizare excesivă", a declarat Pop. „Este un guvern care are o majoritate de două treimi în Parlament, care îşi permite să te lase să aştepţi", a declarat ea, amintind că oficialii unguri răspund uneori mai greu la solicitările ambasadei române. Pop a amintit de susţinerea Ungariei pentru aderarea României la Schengen, dar a fost destul de dură în privinţa declaraţiilor privind reorganizarea administrativă a României făcute de oficialii de rang înalt de la Budapesta.

Guvernul maghiar dă declaraţii pe unde apucă

,,Dezbaterea privind reorganizarea teritorială în opt regiuni a avansat repede la Bucureşti şi a început imediat ping-pongul declaraţiilor între România şi Ungaria", a declarat diplomatul. „Noul Guvern de la Budapesta este extrem de spontan. Ei vor să fie mereu pe fază şi de aceea fac declaraţii pe unde apucă", a comentat Pop declaraţia vicepremierului ungar Zsolt Semjen.

Diplomatul român a mai apreciat că ,,relaţiile româno-ungare au un potenţial sensibil" şi că în cadrul lor ,,vor exista mereu lucruri bune, mai puţin bune şi foarte rele". ,,Problema în relaţiile româno-ungare este să nu afectăm ceea ce s-a făcut până acum. Există riscul ca o declaraţie neinspirată să arunce în aer tot ce s-a construit până acum. Este păcat să te referi la România aşa, după 20 de ani de la Revoluţie", a comentat Pop declaraţia vicepremierului maghiar potrivit căruia reorganizarea în opt regiuni este ,,o problemă de viaţă şi de moarte pentru minoritatea maghiară din România".

Tendinţa introducerii unui substrat etnic

,,Declaraţia a fost descumpănitoare pentru noi (n.r. ambasada)", a adăugat Pop. ,,Acestea sunt provocări până la urmă. Dacă nu răspunzi, apar frustrări", a declarat ea subliniind că în relaţia cu Ungaria ,,există mereu tendinţa să se introducă un substrat etnic oricărei probleme. Este şi cazul problemei reorganizării teritoriale", când s-a avansat ideea că ,,ungurii vor fi decimaţi în Ardeal". Pop a amintit că în fiecare an pe 4 iunie, când se marchează momentul Tratatului de la Trianon, apar la Budapesta tot felul de ,,iniţiative ciudate". Ea a explicat că prezenţa masivă a Jobbik în Parlament determină Fidesz, partidul la guvernare, să încerce să ia electoratul extremiştilor prin declaraţii naţionaliste. „Jobbik are 15% din locurile în Parlament. A fost şocant că le-au obţinut la alegeri. Dar, asta e naţia!", a comentat Pop, precizând că Jobbik nu are niciun program social şi politic ci doar un discurs agresiv. ,,Jobbik este o prezenţă exotică în parlament, este un partid-clopoţel, cu electorat volatil, un fel de Gigi-contra", a declarat ea.

Olanda, un fel de câine de pază al democraţiei

Diplomatul a comentat şi rezultatele preşedinţiei ungare a UE. ,,Ne-am regăsit în multe dosare ale preşedinţiei ungare, la capitolele locuri de muncă, corupţie, ţigani", a declarat ea, spunând că Budapesta a făcut eforturi ca România să adere la Schengen. ,,Franţa şi Germania şi-au flexibilizat poziţia. Însă remarcăm o poziţie dură din partea Olandei. Este un stat interesant, care după o perioadă de liberalism doreşte să devină un fel de watching dog (câine de pază, n.r.) al democraţiei şi politicilor de azil în UE", a declarat Mihaela Pop. Diplomatul susţine că în acest context munca în ambasada română de la Budapesta este una dificilă. ,,Ne gândim (aici în ambasadă), că la Budapesta e bine să faci doar un singur post în viaţă. Te deformează când auzi chestiuni din acestea deplasate. O muncă de genul acesta te deformează. Ni se deplasează valorile. te trezeşti că începi să devi un pic agresiv. Că probleme scot latura întunecată din tine", a declarat Pop într-un moment de sinceritate.

Ungaria nu crede în acţiunile României

Pe de altă parte, Ungaria nu crede în finalizarea reorganizării, este de părere Istvan Pataki, jurnalist la cotidianul ,,Magyar Nemzet" (apropiat Fidesz), povesteşte că şi presa de la Budapesta a scris despre reorganizarea României. ,,În Ungaria, nu se crede că acest plan de reformă administrativă va fi definitivat. Planul reorganizării teritoriale este un fel de joc politic, în coaliţia de guvernare, la Bucureşti", a apreciat Pataki, precizând că şi reacţia guvernului maghiar este de înţeles pentru că are electorat în România. „Sunt toate doar jocuri politice care au ca ţintă votanţii", a spus jurnalistul care s-a născut la Târgu Mureş. ,,Dacă totuşi se realizează proiectul comasării judeţelor în regiuni, atunci relaţiile României cu Ungaria se vor deteriora", crede Pataki. ,,Poziţia Guvernului Orban este că proiectul UDMR al reorganizării trebuie susţinut, şi nu cel al PDL. Dacă se întâmplă, eu nu cred că se va finaliza, ar fi prima dezamăgire în relaţia Ungariei cu România", a mai declarat ziaristul. El atrage atenţia că 90% din populaţia maghiară nu ştie şi nu este interesată de reorganizarea teritorială a României şi nici de autonomia pe care o cere o parte a maghiarimii din ţara noastră. ,,Oamenii vor un trai mai bun. Şi în Ungaria este criză", a comentat Pataki.

Neinteresaţi de autonomia maghiarilor din România

Pare a avea dreptate. Un român care vizitează Budapesta observă că steagul Ungariei este peste tot în Budapesta: la intrarea în restaurante, la intrarea în magazine. În meniul unui local din buricul capitalei ungare am găsit la capitolul dedicat mâncăruri tradiţionale maghiare ,,Mangalitaporkolt tarhonyaval" adica friptură de porc din rasa Mangaliţa şi ,,Kolozsvari toltolt kaposzta" însemnând varza a la Cluj. Cu toate acestea, ungurii de rând spun că nu-i interesează problema autonomiei etnicilor unguri din Transilvania şi nici reorganizarea administrativă din ţara noastră. Margit, de pildă, este vânzătoare într-un magazin de suveniruri. Nu a auzit de tensiunile diplomatice între Bucureşti şi Budapesta pe tema reformei administrative a României. Spune că nici cererile de autonomie a unei părţi a maghairimii din România nu o preocupă. ,,Nu prea citesc ziarele. Nici nu prea cred în ce spun politicienii", spune ea. ,,Dacă vine un român aici, în magazin, pentru mine este ca oricare alt turist străin. Îmi doresc să cumpere ceva de la noi şi atât", spune tânăra.