Ungaria profită de şefia UE pentru a-şi promova palinca şi gulaşul

Premierul Viktor Orban intenţionează să îmbunătăţească imaginea ţării sale.În perioada exercitării preşedinţiei Uniunii Europene, preluată de la 1 ianuarie, Ungaria îşi va  promova mâncărurile şi băuturile tradiţionale. 

Citiţi şi: Românii îşi caută strămoşi unguri

Două summit-uri la nivel înalt, 16 reuniuni informale ale miniştrilor Uniunii Europene şi peste 260 de conferinţe naţionale şi internaţionale care vor avea loc pe perioada preşedinţei ungare, vor fi tot atâtea ocazii pentru Budapesta să promoveze în rândul celorlalte 26 de delegaţii oficiale bucatele sale tradiţionale, însoţite de diferite sortimente de vin, precum Vulcanus, Rapsody sau Tokaji, adecvate fiecărui fel de mâncare.

Un somelier oficial, Helga Gal, propune ce vin se consumă cu ce mâncare, în timp ce maestrul bucătar Laszlo Ruprecht va coordona echipa bucătarilor care va prepara meniul potrivit pentru reuniunile oficiale. În ceea de priveşte vinurile, un juriu de experţi a selectat soiurile care vor fi oferite vizitatorilor şi le-a împărţit în două categorii. Vinurile de înaltă calitate sunt destinate reuniunilor ministeriale şi ale şefilor de stat şi de guvern, în timp ce restul oficialilor vor consuma vinuri de calitate. Pentru evenimentele găzduite de Budapesta a fost aleasă o locaţie cu rezonanţă istorică - palatul Godollo, unul din palatele preferate de împărăteasa Sissi. Clădirea a avut puternic de suferit în timpul războiului şi în epoca comunistă, şi abia după 1990 a fost lansat proiectul refacerii imobilului. Lucrările nu  sunt încă finalizate, reuniunile informale ale miniştrilor europene urmând să se desfăşoare într-unul dintre corpurile renovate ale clădirii.

Lângă palat, un vechi centru cultural va fi transformat în centru de presă pentru jurnalişti. În plus, ceremonia de deschidere a preşedinţiei a permis şi inaugurarea  terminalului VIP destinat preşedinţiei la aeroportul din Budapesta, aici urmând să sosească şi să plece toate delegaţiile care participă la reuniunile din Ungaria, pe perioada celor şase luni de mandat. Potrivit estimărilor oficiale, aceste delegaţii vor însuma între 35.000 şi 40.000 de persoane: şefi de stat, premieri, experţi, consilieri sau traducători, toţi numiţi de presa ungară „turişti UE". 

Cooptarea jurnaliştilor

Deşi premierul Viktor  Orban încearcă, prin noua lege a presei, să introducă reguli noi pentru presa din Ungaria, lege care a declanşat un val de critici în toată Europa şi la nivel mondial, acţiune la care se adaugă şi opiniile sale negative privind activitatea jurnaliştilor, el nu a ezitat să coopteze mai mulţi ziarişti din presa de la Budapesta în echipa de comunicare a preşedinţiei. Aceştia susţin că sunt „în permanenţă" la dispoziţia foştilor colegi de breaslă, pentru detalii şi informaţii privind preşedinţia ungară.

Buget „sănătos"

Criza financiară şi dorinţa premierului Orban de a reduce cheltuielile publice şi a avea un buget „sănătos" impun restricţii la capitolul buget al preşedinţiei ungare. Autorităţile de la Budapesta susţin că, prin bugetul alocat pentru cele şase luni de mandat - 85 de milioane de euro - această preşedinţie este „cea mai economică". În pofida bugetului mic, Viktor Orban are planuri mari, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Cum odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, rolul preşedinţiei rotative a UE a fost diminuat, liderul FIDESZ vrea să profite de ocazie pentru a îmbunătăţi imaginea ţării sale în lume. Fost jucător profesionist de fotbal - la juniori -, Orban vrea să construiască un nou stadion şi stă cu ochii pe echipa naţională, în speranţa reînvierii perioadei de glorie a fotbalului ungar (anii '50), notează „European Voice". Pentru a-şi atinge obiectivele, Orban se bazează pe o mână de membri ai Cabinetului său.

Echipa de elită

Unul dintre ei este vicepremierul Zsolt Semjen, liderul creştin-democraţilor, cooptaţi de FIDESZ în guvern. Tibor Navracsics, celălalt vicepremier, care deţine şi portofoliul Justiţiei, se ocupă de treburile zilnice ale guvernului, pentru ca Orban să se poată dedica strategiilor pe care le pune în aplicare.

Şeful diplomaţiei, Janos Martonyi - născut la Cluj-Napoca, a bătut deja Europa în lung şi-n lat pentru a pregăti preşedinţia ungară. Un alt „stâlp" este Sandor Fazekas, ministrul Dezvoltării Rurale, care va lupta fără îndoială pentru menţinerea actualului sistem de finanţare al agriculturii, în cadrul negocierilor pentru Politica Agricolă Comună, negocieri ce se anunţă deosebit de dificile.

Început prost pentru Budapesta

Mandatul preşedinţiei ungare nu a început sub cele mai bune auspicii. Criticile europenilor faţă de recenta lege a presei, precum şi discuţiile aprinse privind amânarea aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen - una dintre priorităţile declarate ale autorităţilor de la Budapesta - au umbrit preluarea mandatului de la belgieni. Iar sarcina Ungariei se anunţă în continuare complicată, ţinând cont de criza economică a ţărilor din UE, fie că sunt în zona euro, fie că nu. „Financial Times" preconizează că 2011 va fi un an marcat de dispute între membrii din Estul şi Vestul Europei. 

Băsescu i-a speriat pe britanici

Presa britanică afirmă că UE s-ar putea fi confrunta cu un nou val de imigranţi ilegali, în cazul în care România blochează investiţiile în securizarea frontierelor, ca urmare a amânării aderării la spaţiul Schengen. Sub titlul „România ameninţă să deschidă graniţele", „Daily Express" scrie că „Traian Băsescu a afirmat că va renunţa la securizarea graniţei, în semn de protest într-o dispută privind restricţiile de imigrare în cazul cetăţenilor români". La rândul său, „Daily Mail" notează că au apărut „temeri legate de un aflux de imigranţi în Marea Britanie, după ce preşedintele român a declarat că nu poate garanta securitatea graniţelor". Reacţiile au apărut după ce Traian Băsescu a declarat că ar putea renunţa la tehnologia EADS de securizare a graniţelor, pentru care au fost alocaţi 271 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Bucureştiul ar fi aflat de intenţiile Franţei de a cere amânarea intrării României în Schengen, potrivit Mediafax, care citează surse diplomatice. România a îndeplinit toate criteriile şi de aceea „nu acceptă faptul că se ascunde motivul adevărat al amânării şi nici faptul că acum se încearcă discreditarea ţării de către state membre care, atunci când au interesul, invocă cu o frecvenţă ridicată principiul solidarităţii", au mai spus sursele citate. ;