Ungaria: cum vor vota maghiarii din România

Maghiarii din România vor putea să voteze numai liste de partid, şi nu candidaţi individuali. Celor cu dublă cetăţenie li se va permite să candideze doar dacă se înscriu în partidele din Ungaria. Noua lege va permite şi reprezentarea minorităţilor din Ungaria în Parlament. Nu se ştie însă dacă şi românii vor fi reprezentaţi.

Întrunită la Hajduszoboszló, o cunoscută staţiune de spa din Ungaria, fracţiunea parlamentară Fidesz-creştin-democrată a adoptat o serie de iniţiative legislative care urmează să fie supuse votului Parlamentului. Cum Fidesz (partidul premierului Viktor Orban) deţine două treimi din locurile de deputaţi, iniţiativele vor fi aprobate cu certitudine de forul legislativ.

Cea mai importantă dintre ele se referă la o nouă lege electorală, proiect ce a generat dezbateri îndelungate. Proiectul de lege prevede organizarea alegerilor parlamentare într-un singur tur de scrutin, în  locul celui cu două tururi, menţinându-se sistemul mixt, respectiv candidaţi individuali şi pe liste.

Mai puţini deputaţi

Numărul deputaţilor se va reduce de la 386 la 200, iar circumscripţiile electorale vor fi desemnate în funcţie de numărul mandatelor. Se renunţă la forma actuală a listei de compensări, dar se va menţine principiul compensării, sub o formă care va fi determinată în viitor.Fracţiunea a votat de asemenea, acordarea dreptului de vot pentru maghiarii din străinătate care dispun de dublă cetăţenie. Deocamdată, în acest domeniu nu au fost stabilite detaliile, dar există un consens ca aceştia să aibă dreptul să voteze numai liste de partid şi nu candidaţi individuali. Maghiarii de dincolo de graniţe, chiar dacă trăiesc în blocuri compacte sau sunt organizaţi în partide politice, nu vor avea dreptul să prezinte candidaţi proprii. Potrivit aprecierilor, până la următoarele alegeri (2014), numărul celor cu dublă cetăţenie va atinge 250.000.

În acest context, Bíró Nagy András, unul  dintre deputaţii Fidesz, a atras atenţia că, potrivit unui recent sondaj de opinie, acordarea dreptului de vot pentru maghiarii de dincolo de graniţe este o măsură mult mai puţin populară decât cea a dublei cetăţenii. Dacă aceasta din urmă este sprijinită de majoritatea alegătorilor, dreptul la vot al maghiarilor din străinătate este respins de 77 la sută, printre care majoritatea votanţilor Fidesz şi ai formaţiunii Jobbik.

Opţiunile electorale - un mister

Analiştii apreciază că nu se poate susţine cu certitudine  că ei vor reprezenta o bază electorală a Fidesz, deoarece nu s-a făcut şi nici nu se poate face un sondaj cu privire la opţiunile cetăţenilor din străinătate. Chiar dacă reprezentanţi ai Fidesz sunt adesea prezenţi în statele vecine, fie ca membri ai guvernului, fie în cadrul altor acţiuni (ca de pildă Universitatea de vară Balvanyos de la Tuşnad) şi au posibilitatea să prezinte programe, şi alte partide caută să fie prezente. „Jobbik", de pildă, a început de mult o campanie, europarlamentari ai formaţiunii deschizând birouri parlamentare sau participând la manifestaţii organizate în ţări în care există o minoritate maghiară. Şi de câţiva ani buni, Gabor Vona, preşedintele "Jobbik", este oaspete de onoare al Taberei de vară a tineretului ardelean de la Gheorgheni.

Opoziţia Slovaciei

Slovacia a dat deja semne că ar putea crea noi tensiuni. Bratislava, care nu acceptă ideea dublei cetăţenii (cel care solicită o altă cetăţenie o pierde pe cea slovacă, fiind înregistrate până acum peste 100 de asemenea cazuri), nu este de acord nici cu dreptul de vot acordat  slovacilor care au cerut şi cetăţenia maghiară.

Nu toate minorităţile vor avea deputaţi

A fost aprobat şi principiul asigurării reprezentării parlamentare a minorităţilor din Ungaria. Şi în această problemă au existat dezbateri. Principalul argument pentru asigurarea reprezentării minorităţilor nu a fost, potrivit participanţilor, nesoluţionarea de 20 de ani din punct de vedere constituţional  a acestei probleme, ci faptul că, dacă maghiarii de dincolo de graniţe vor avea reprezentare parlamentară, a nu acorda acest drept minorităţilor din ţară ar produce scandaluri. S-a convenit însă că nu toate cele 13 minorităţi recunoscute oficial să aibă deputaţi, reprezentanţii unor etnii urmând să fie invitaţi doar ca observatori. 

Naţionalizarea şcolilor

Fracţiunea premierului Orban a pus la punct şi iniţiativa legislativă care prevede aşa-zisa naţionalizare a şcolilor. Este vorba despre revenirea în administraţie centrală a şcolilor elementare şi celor medii care, potrivit actualei legislaţii şi al principiului descentralizării, se află în subordinea consiliilor locale. „Trebuie să acordăm tuturor copiilor şanse egale. Nu se poate ca elevi din mediul rural sau din localităţile în care autoconducerile nu au suficiente fonduri pentru învăţământ să nu se bucure de acelaşi nivel de educaţie ca cei din oraşe bogate", a declarat Orban.