Un miliardar de modă veche

Cei care l-au cunoscut spun că e un tip banal şi cumsecade, care poartă uneori ceasuri din plastic, detestă vilele luxoase şi-şi ţine meticulos socotelile într-un carneţel.

Cu toate astea, magnatul mexican Carlos Slim Helú, care tocmai a împlinit 70 de ani, nu e deloc un om obişnuit. Şi nu din cauză că a reuşit să-l întreacă pe Bill Gates cu vreo 500 de milioane de dolari. E de-ajuns să arunci o privire pe CV-ul lui pentru a constata că fiul imigranţilor libanezi debarcaţi în Mexic în 1902, fără a şti o boabă spaniolă, şi-a demonstrat talentele de tânăr.

La 12 ani, Carlos şi-a deschis primul cont la Banca Naţională mexicană, iar în 1961, la 21 de ani, obţinea diploma de inginer la Universitatea Autonomă, unde a şi avut asigurat un post. Încă din studenţie, Carlos Slim a predat algebra şi programarea lineară. Patru ani mai târziu, în 1965, creează Inversora Bursátil (o societate de investiţii bursiere), răscumpără societatea Jarritos del Sur şi pune bazele societăţii de imobiliare Carso.

Încă un detaliu important. Anul 1982 a fost crucial pentru cariera lui Slim. „A fost o perioadă critică în istoria ţării", scrie pe site-ul său. „În plină criză financiară, Carlos Slim şi grupul Carso au decis să investească masiv".

Atunci, ca şi acum, Slim a ştiut să profite de criză, întorcând situaţia în avantajul său.

Urmarea e cunoscută de toată lumea. Slim deţine un veritabil imperiu în telecomunicaţii. Holdingul său include América Móvil, numărul unu în telefonia mobilă în America latină, prezent în 18 ţări. În Mexic, nu există persoană care să nu cheltuiască zilnic măcar câţiva pesos într-una dintre multiplele şi variatele activităţi ale miliardarului.

Unii îi reproşează că a devenit cel mai bogat om al planetei într-o ţară în care 53 de milioane de persoane (49,3% din mexicani) trăiesc în sărăcie. Partizanii săi răspund că întreprinderile lui Slim, departe de a fi responsabile pentru această sărăcie, dau de lucru la 220.000 de mexicani şi, indirect, altor 500.000.