Un broker produce UBS pagube de două miliarde $

Traderul aflat în spatele unor tranzacţii neautorizate care au generat pierderi de circa două miliarde de dolari la cea mai mare bancă elveţiană, UBS, a fost arestat, ieri, la Londra, a anunţat, grupul financiar elveţian, citat de Reuters.

Poliţia din City of London, centrul financiar al metropolei britanice, a anunţat că a reţinut un bărbat în vârstă de 31 de ani sub suspiciunea de fraudă. Cotidianului elveţian NZZ scrie că traderul lucra la Londra, la divizia de valori mobiliare a UBS. Potrivit „Financial Times", brokerul arestat se numeşte Kweku Adoboli.

UBS avea, în iunie, aproape 18.000 de angajaţi la divizia de investment banking, majoritatea în afara Elveţiei, în ţări precum Marea Britanie (Londra) şi SUA. Ieri-dimineaţă, UBS anunţa că „a descoperit o pierdere cauzată de tranzacţii neautorizate efectuate de un broker al băncii de investiţii. Chestiunea este încă investigată, însă UBS estimează în prezent pierderea la circa două miliarde de dolari", se arată într-un comunicat al băncii.

Precedentul Kerviel de la Société Générale

UBS şi-a linişit însă clienţii spunând că nu au fost afectaţi. După acest anunţ, acţiunile UBS au scăzut azi-dimineaţă cu până la 9,6%. În plus, banca elveţiană şi-a avertizat investitorii că este posibil să treacă pe pierdere în trimestrul al treilea din cauza acestui eveniment. Situaţia de la UBS aminteşte de pierderea de 4,9 miliarde euro anunţată la începutul anului 2008 de grupul francez Société Générale, cauzată tot de tranzacţii financiare neautorizate efectuate pe cont propriu de un trader al băncii de investiţii, Jerome Kerviel.

Sarkozy şi Merkel amână falimentul

În timp ce scenariul unui faliment al Greciei agită pieţele de mai multe zile, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au fost nevoiţi să iasă la rampă, miercuri,  pentru a da asigurări că Atena va face tot ce trebuie ca să nu intre în faliment şi că viitorul acestei ţări este în zona euro. În plus, ei au s-au angajat să pună în practică cel de-al doilea plan de ajutor europen convenit la summitul zonei euro, la 21 iulie, în valoare de 159 de miliarde de euro.

Din acest fond ar trebui să se acorde împrumuturi statelor membre care sunt atacate de pieţe. Angela Merkel a afirmat că se aşteaptă ca creditorii internaţionali să fie capabili să recomande, până la sfârşitul lunii, acordarea următoarei tranşe vitale pentru Grecia, respingând ameninţarea unei iminente intrări în incapacitate de plată a statului elen.

Declaraţiile celor doi lideri europeni au fost salutate de bursele internaţionale, cotaţiile înregistrând creşteri. Dar preşedintele francez şi cancelarul german au cerut autorităţilor de la Atena să continue aplicarea măsurilor de austeritate. Grecia va primi 110 miliarde de euro pentru a evita intrarea în faliment, dar va trebui să reducă deficitul bugetar, prin creşterea taxelor şi privatizarea mai multor întreprinderi de stat. Lucru greu de acceptat de greci care ameninţă cu noi greve şi proteste.