Ultimul criminal de război sârb, prins

Goran Hadzici, căutat de Tribunalul Penal Internaţional şi acuzat de crime împotriva umanităţii, a fost arestat. Arestarea lui intervine la două luni după cea a lui Ratko Mladici, fostul lider militar al sârbilor din Bosnia. Hadzici trebuie să răspundă la 14 capete de acuzare.

Fost preşedinte al Republicii sârbe autoproclamate Krajna, acum în vârstă de 52 de ani, Goran Hadzici este acuzat de crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în timpul războiului din Croaţia (1991-1995). De asemenea, el trebuie să răspundă pentru implicarea în uciderea a sute de civili croaţi şi pentru deportarea altor zeci de mii de către trupele sârbe, precizează postul de televiziune B92. Rasim Liajici, ministrul sârb care răspunde de cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI), anunţase încă de joia trecută acest deznodământ, după ce a declarat într-un interviu că „Goran Hadzici se va afla în curând la Haga".

Purtătorul de cuvânt al procurorului sârb pentru crime de război, Bruno Tadici, a menţionat, după arestarea lui Hadzici, că acesta urmează a fi transferat la Tribunalul de la Haga în cel mult o săptămână. Inculparea sa subliniază responsabilitatea avută în masacrul de la spitalul Vukovar, în cursul căruia 250 de croaţi şi cetăţeni non-sârbi au fost omorâţi. Mai mult: potrivit actului de acuzare, obiectivul lui Hadzici era „expulzarea definitivă a unei majorităţi a populaţiei croate şi non-sârbă" din Republica Krajna, iar pentru îndeplinirea acestui deziderat peste 27.000 de civili au fost deportaţi.

Răpiri şi bolnavi omorâţi

Hadzici a dispărut de la domiciliu la scurt timp după publicarea inculpării sale, în iulie 2004. În ciuda apelurilor guvernului sârb, el nu s-a predat. Poliţia sârbă îl bănuieşte că, prin mijloace neortodoxe, a intrat în posesia unor tablouri de mare valoare. Traficul cu obiecte de artă l-ar fi ajutat să supravieţuiască. Hadzici are o implicare majoră şi în carnagiul de la spitalul din Vukovar, în 1991. Acest oraş cu locuitori majoritar croaţi a fost asediat, apoi ocupat de către armata federală populară iugoslavă (JNA), care-i susţinea pe insurgenţii sârbi ce se opuneau independenţei croaţilor. Sute de civili s-au refugiat atunci în spitalul oraşului, „cu speranţa că vor fi evacuaţi în prezenţa observatorilor internaţionali neutri", arată documentele Tribunalului Penal Internaţional. Numai că la 19 noiembrie 1991, JNA a ocupat spitalul şi a „răpit" 400 de persoane aflate la faţa locului, inclusiv bolnavi. Cei mai mulţi dintre ei au fost bătuţi şi torturaţi timp de ore întregi într-o fermă, înainte de a fi împuşcaţi la marginea unei gropi comune.

Înarmat cu un pistol

Goran Hadzici era înarmat cu un pistol, dar nu a opus rezistenţă în momentul arestării sale în pădurea Fruska Gora, aflată la circa 100 de kilometri nord de Belgrad. „El intenţiona să părăsească Serbia", a explicat Vukcevici.  În prezent, la Haga este pe rol şi procesul lui Radovan Karadzici, fostul preşedinte al sârbilor bosniaci, acuzat deopotrivă de crime împotriva umanităţii şi de genocid. În total, 161 de criminali de război sunt inculpaţi de TPI pentru delicte comise în timpul conflictului din fosta Iugoslavie.

Hadzici consilierul

Goran Hadzici şi-a început cariera politică în 1990, an în care a devenit consilier municipal în oraşul Vukovar. Intră şi în partidul democrat sârb şi ajunge preşedinte al republicii autoproclamate Krajna în 1991, funcţie pe care o va păstra circa doi ani.