Ultima şansă pentru „Titanicul“ grecesc

După prima reuniune de ieri cu preşedintele, liderii celor trei partide parlamentare, Noua Democraţie, Syriza şi PASOK, au făcut declaraţii contradictorii privind formarea unui guvern de coaliţie.

Preşedintele grec Carolos Papoulias s-a întâlnit, ieri, la prânz, cu liderii principalelor partide parlamentare în încercarea de a negocia formarea unui guvern de uniune naţională care să prevină noi discuţii pe tema falimentului ţării şi a ieşirii din zona euro. La ieşirea de la negocieri, liderul partidului socialist PASOK, Evangelos Venizelos, a declarat că acestea au ajuns într-un „impas". Venizelos afişa totuşi „un optimism limitat" în speranţa unui eventual acord cu micul partid de stânga proeuropean, Dimar.

La rândul său, liderul partidului conservator Noua Democraţie, Antonis Samaras, a precizat că stânga radicală, Syriza, a refuzat, din nou, să participe sau măcar să susţină un guvern de coaliţie, chiar dacă acest Executiv s-ar angaja să renegocieze acordul cu creditorii internaţionali.

„Am depus toate eforturile pentru a realiza o cooperare generală", a declarat Antonis Samaras, citat de AFP, care îşi exprimase înainte de începerea discuţiilor disponibilitatea de a forma un guvern de coaliţie interimar pentru o perioadă de doi ani, cu misiunea de a menţine Grecia în zona euro.

„Syriza refuză nu doar să accepte formarea unui guvern viabil, dar chiar şi de a-şi oferi votul unui cabinet care să renegocieze termenii acordului", a precizat liderul conservator.

Uite coaliţia,nu e coaliţia

Pe de altă parte, liderul Syriza, Alexis Tsipras, a declarat după ieşirea de la negocieri că PASOK, Noua Democraţie şi o a treia mică formaţiune, cel mai probabil partidul de stânga Dimar, au convenit asupra unei coaliţii care să pună în aplicare programul de austeritate, catalogat de Tsipras drept „criminal", dar care este cerut de creditori în schimbul unei noi tranşe de bani.

„Trei partide au convenit asupra unui plan pentru un guvern de doi ani care să pună în aplicare acordul de împrumut. Au 168 de deputaţi în noul Parlament, au majoritate", a declarat Alexis Tsipras.

Dar micul partid grec de stânga proeuropean, Dimar, a dezminţit afirmaţia liderului stângii radicale antiausteritate, Alexis Tsipras, potrivit căruia ar fi încheiat un acord de coaliţie guvernamentală cu conservatorii şi socialiştii, pentru a aplica planul de rigoare.
„Este o ruşine , este o minciună defăimătoare", a replicat formaţiunea într-un comunicat citat de AFP.

Duminică dimineaţa, liderul Dimar, Fotis Kouvelis, declara, pentru postul de televiziune Mega, că nu sunt prea mari speranţe să se ajungă la o înţelegere. Partidul său cere ca noul guvern să renunţe la planul de austeritate draconic impus de UE şi FMI. În plus, Kouvelis declarase la începutul săptămânii că partidul său nu va face parte dintr-o coaliţie în care nu intră Syriza.

Preşedintele Carolos Papoulias s-a întâlnit după-amiază şi cu preşedinţii celorlalte partide care au intrat în Parlament în urma alegerilor de duminica trecută: reprezentanţii dreptei naţionaliste, Grecii Independenţi, care au obţinut 10,6% din voturi, comuniştii, 8,48% din voturi, neonaziştii Zori de Aur,  6,97% din voturi, şi Dimar, 6,1% din voturi. În cazul în care partidele nu vor putea conveni asupra unei formule guvernamentale până joi, vor avea loc noi alegeri legislative în luna iunie.

Negocieri cu cuţitul la os

Şeful statului le-a cerut soluţii pentru formarea unui guvern, care să pună capăt impasului provocat de scrutinul de săptămâna trecută, soldat cu un eşec al formaţiunilor care au susţinut măsurile de austeritate. Discuţiile au avut loc în condiţiile în care băncile centrale din Europa iau deja în calcul în mod deschis posibilitatea ca Elada să iasă din zona euro.

Syriza vrea noi alegeri

Potrivit analiştilor, Syriza şi-ar fi pus speranţa într-un nou scrutin după ce un sondaj de opinie a poziţionat partidul pe primul loc. Stânga radicală este creditată cu 20,5% din intenţiile de vot, înaintea conservatorilor de la Noua Democraţie - 18,1% şi a socialiştilor de la Pasok - 12,2%, potrivit unui sondaj de opinie al institutului Kappa publicat ieri de săptămânalul elen „To Vima". Sâmbătă, un prim sondaj al institutului Metron publicat de săptămânalul „Ependytis" îl dădea deja pe Alexis Tsipras, liderul Syriza, în fruntea preferinţelor respondenţilor, cu 19%, şi pe primul loc în ceea ce priveşte intenţiile de vot - 20,2%.

Sătui de alegeri

Cele mai recente sondaje de opinie, realizate de institutul Kappa, arată că cei mai mulţi greci doresc să se găsească o soluţie la acest blocaj. 72% din cei intervievaţi consideră că partidele ar trebui să coopereze „cu orice preţ".

În sondajul de duminică, 42,8% din persoanele chestionate spun că sunt „îngrijorate sau le este teamă" după rezultatul legislativelor din 6 mai, care nu au permis degajarea unei majorităţi. În schimb, 35,2% din respondenţi şi-au exprimat „speranţa" că se va ajunge la un acord de guvernare.

Grecii vor euro

Potrivit unui sondaj de opinie publicat duminică de „To Vima", 80% din, greci doresc ca ţara lor să rămână în zona euro, în timp ce numai 13% optează pentru revenirea la drahmă.

Împinsă în afara zonei euro

Veştile dinspre Bruxelles nu sunt deloc bune pentru Atena. „Grecia va trebui să părăsească zona euro dacă nu va respecta angajamentele asumate în cadrul planului de relansare", a avertizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Chiar dacă a subliniat că are „mult respect pentru democraţia greacă", Barroso a afirmat, pentru un post italian de televiziune, că Atena trebuie să respecte cele 16 state ale zonei euro care au aprobat planul de relansare destinat Greciei. La rândul său, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a declarat că zona euro ar rezista unei ieşiri a Greciei din Uniunea Monetară, crescând presiunea asupra politicienilor eleni pentru formarea unui guvern, în cotextul opoziţiei puternice a populaţiei faţă de austeritate.

„Am învăţat mult în ultimii doi ani şi am dezvoltat mecanisme de protecţie. Riscurile contagiunii la alte state ale zonei euro au fost reduse, iar zona euro pe ansamblu a devenit mai rezistentă. Ideea că nu am putea reacţiona rapid la ceva ce se întâmplă pe termen scurt este greşită. Vrem ca Grecia să rămână în zona euro. Dar trebuie să vrea şi ea asta şi să-şi accepte angajamentele. Nu putem forţa pe nimeni", a subliniat Schauble, într-un interviu pentru cotidianul „Rheinische Post", citat de Bloomberg.

Totuşi, Schauble a precizat că Germania este pregătită să ia în considerare măsuri suplimentare de promovare a creşterii în Grecia, dar economia în dificultate a acesteia trebuie să opereze reformele convenite.

De unde mai vin banii

„Der Spiegel" scrie că Grecia va continua să primească bani de la Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), chiar dacă va ieşi din zona euro. Potrivit planurilor Ministerului german de Finanţe, care ia în calcul ieşirea Greciei din zona euro, sumele de la FESF care ajung direct la bugetul elen nu vor mai fi acordate. Însă miliardele obţinute în urma obligaţiunilor suverane vor continua să fie acordate, pentru a atenua şocul renunţării la moneda unică.

Totodată, măsura ar permite Băncii Centrale Europene să împiedice pierderi care s-ar răsfrânge şi asupra bugetelor statelor membre. În plus, Grecia va rămâne membră a Uniunii Europene, astfel că va putea primi bani de la Bruxelles, la fel ca şi celelalte state. Un eventual program de asistenţă va fi însă finanţat de toate statele UE, nu doar de cele din zona euro. 

"Vrem ca Grecia să rămână în zona euro. Dar trebuie să vrea şi ea asta şi să-şi accepte angajamentele.''
Wolfgang Schauble ministrul german de Finanţe