Ucraina se predă Rusiei

Serviciile ucrainene de contraspionaj nu mai monitorizează agenţii ruşi. Aderarea la NATO a fost abandonată. Încetul cu încetul, noua administraţie de la Kiev abandonează Moscovei cele mai importante pârghii economice şi de securitate pentru a da un semnal de bunăvoinţă.

Serviciile ucrainene de contraspionaj au renunţat să mai supravegheze agenţii serviciului rus de securitate FSB (fost KGB), pe fondul ameliorării relaţiilor dintre cele două ţări, după ce preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici, a preluat frâiele ţării, scrie săptămânalul ucrainean „Zerkalo Nedeli", citat de Ria Novosti.

Mai citiţi şi:

Oficial american: Sub pretextul elementelor scutului SUA în România, Rusia îşi va permanentiza prezenţa militară în Transnistria

„Pentru a da un semnal de bunăvoinţă şi pentru a arăta dorinţa de a deschide o nouă linie politică, toate operaţiunile departamentului de contraspionaj asupra serviciilor ruseşti din Ucraina au fost abandonate", notează publicaţia ucraineană.

Şefii Serviciului de securitate al Ucrainei (SBOu) şi al Serviciului Federal de Securitate (FSB) din Rusia, Valeri Horoskovski, respectiv Aleksndr Bortnikov, au semnat, recent, la Odessa, un acord de cooperare, care permite revenirea agenţilor şi colaboratorilor FSB în Crimeea, unde sunt însărcinaţi cu securitatea Flotei Ruse din Marea Neagră. La sfârşitul lui 2009, fosta conducere pro-occidentală a ţării ordonase tuturor agenţilor FSB să părăsească Ucraina.

Şeful statului major demisionează

Noua administraţie de la Kiev a abandonat şi demersurile de aderare a ţării la Alianţa Nord-Atlantică, aşa cum îşi dorea Kremlinul. Ministrul ucrainean de Externe, Konstantin Hrişcenko, a anunţat că ţara sa va continua să îşi dezvolte relaţiile cu NATO, dar problema aderării nu mai figurează pe agendă.

Hrişcenko a subliniat că „aceasta este abordarea care corespunde cel mai mult situaţiei actuale, deoarece ideea includerii Ucrainei în Alianţă nu era sprijinită de majoritatea cetăţenilor şi avea un efect destructiv asupra eficienţei politicii externe a ţării".

În noul context, şeful Statului Major General, commandant-şef al forţelor armate din Ucraina, Ivan Svida, numit în funcţie de fostul preşedinte Viktor Iuşcenko, în noiembrie 2009, şi-a prezentat demisia, la sfârşitul săptămânii trecute.

„În calitate de ofiţer şi om responsabil, sunt pregătit să lucrez în condiţii dificile în interesul consolidării apărării statului. În situaţia prezentă, îi recunosc preşedintelui Viktor Ianukovici dreptul de a realiza viziunea sa privind căile de dezvoltare a forţelor armate. El va face acest lucru cu alt şef de Stat Major General", a precizat Svida, citat de Ria Novosti.

Vestul ţării fierbe

Ultimele cedări ale preşedintele prorus Viktor Ianukovici nu sunt văzute cu ochi buni de ucrainenii din vestul ţării, naţionalişti şi prooccidentali. Conştient de acest fapt, Ianukovici încearcă să le astupe gura promiţându-le bani. Şeful statului ucrainean s-a deplasat, săptămâna trecută, la Lvov, bastion al opoziţiei prooccidentale, pentru a calma tensiunile politice.

Ignorându-i pe protestatarii care îi strigau că este „sclav al Moscovei", Ianukovici le-a promis că va atrage investiţii în această regiune mai săracă decât media naţională. Câţiva contestatari au improvizat o scenetă în care noul lider de la Kiev îi vindea ţarului Medvedev Ucraina.

Reîntoarcere la rusă

Parlamentul Republicii Crimeea nu a mai aşteptat votul din Rada Supremă şi a aprobat ca rusa să devină limbă oficială regională pe teritoriul acestei regiuni autonome. Rusa va fi prima limbă de comunicare în peninsulă.

Patru demisii de onoare după alegerile din Cehia

Preşedintele social-democrat Jiri Paroubek (centru) Foto: Reuters

Alegerile legislative de vineri şi sâmbătă au provocat demisia a patru lideri de partide, după un scrutin câştigat de social-democraţi (CSSD), dar cu un scor - 22,08% - care nu le permite să guverneze. Pe locul al doilea s-a clasat partidul de dreapta ODS (20,22%) care a început ieri negocierile pentru formarea unei coaliţii guvernamentale cu TOP 09, de dreapta, şi Afaceri Publice (VV), centru, două formaţiuni noi pe scena politică din Cehia, dar care au reuşit să obţină 16,7, respectiv, 10,88 procente.

Cele patru partide au împreună de 118 dintre cele 200 de mandate din Camera Inferioară. Acest scor le permite să constituie Guvernul cel mai puternic din Cehia după anii '90. Viitoarea coaliţie ar putea pune capăt unei perioade tulburi, provocată de căderea guvernului de centru-dreapta, anul trecut.

După alegeri, preşedintele CSSD, Jiri Paroubek, a declarat că va demisiona în următoarele 10 zile. Poreclit „Buldozerul", Paroubek, fost premier, reprezintă o personalitate controversată, admirat şi hulit totodată pentru trecutul său comunist. Gestul lui a fost urmat de alţi trei lideri ale căror partide nu au reuşit să treacă pragul de 5% pentru a intra în Camera Deputaţilor.

Cele două partide mari, CSSD şi ODS, au pierdut circa 10 puncte procentuale fiecare în raport cu alegerile din 2006, după apariţia pe scena politică a formaţiunilor TOP 09 şi VV. Rezultatul constituie o „revoltă civică derulată prin intermediul buletinelor de vot", consideră politologul Michal Klima.

British Petroleum nu poate opri dezastrul din Golful Mexic

Ultima tentativă de colmatare a scurgerii de petrol din Golful Mexic a fost un eşec, a anunţat grupul petrolier BP, adăugând că va folosi o nouă metodă pentru a opri deversările, relatează AFP. „După trei zile de încercări nu am fost capabili să oprim deversările", a afirmat un director al companiei BP, Doug Suttles, într-o conferinţă de presă.

„Am decis să apelăm la o nouă variantă" pentru a colmata scurgerile, a adăugat el. Toate speranţele sunt puse acum în instalarea unui nou dispozitiv pentru a secţiona conductele afectate şi pentru a adăuga o structură ce permite reţinerea petrolului şi apoi pomparea acestuia pe o navă la suprafaţă.

Preşedintele american, Barack Obama, şi-a exprimat îngrijorarea după anunţarea eşecului şi a avertizat cu privire la riscurile folosirii noii metode. „Acest dispozitiv prezintă riscuri şi nu a fost testat niciodată la această adâncime de 1.500 de metri", a explicat şeful Casei Albe.

Compania BP este supusă unor presiuni puternice din partea opiniei publice americane şi a Administraţiei Obama, marcată de dezastrul politic din timpul administraţiei lui George W. Bush, privind reacţia în urma uraganului Katrina în 2005, care a afectat această regiune. Obama s-a deplasat vineri în Louisiana, statul cel mai afectat de mareea neagră, anunţând cu această ocazie „triplarea efectivelor" mobilizate în regiunile de coastă afectate.

Oficiali din Louisiana susţin că British Petroleum a adus 400 de persoane cu această ocazie în Grand Isle pentru a participa la operaţiunile de curăţare a petei de petrol ca să fie mai mulţi angajaţi prezenţi cu ocazia vizitei preşedintelui american.