Ucraina are un nou premier

Parlamentul de la Kiev a aprobat numirea în funcţia de prim-ministru a lui Mikola Azarov, un apropiat al preşedintelui Viktor Ianukovici. Noua coaliţie pro-prezidenţială „Stabilitate şi Reforme“, formată ieri în Legislativul de la Kiev, l-a propus pe Azarov în postul de premier.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a făcut un pas important, ieri, pentru obţinerea pârghiilor puterii, reuşind să încropească o nouă coaliţie parlamentară.

La ordinul său, noua coaliţie l-a propus imediat pe Mikola Azarov, 62 de ani, unul dintre oamenii săi loiali, pentru postul de premier. Într-o ţară obişnuită cu criza politică prelungită, procesul a fost remarcabil de rapid, durând mai puţin de o jumătate de zi, scrie AFP.

Acest lucru a fost posibil prin adoptarea, la iniţiativa noului şef al statului, unei legi controversate care simplifică foarte mult procesul de formare a unei coaliţii parlamentare.

Acest document controversat, considerat contrar Constituţiei de către opoziţia antiprezidenţială şi de numeroşi deputaţi independenţi, le permite şi parlamentarilor să adere la coaliţie cu titlu individual, nu doar grupurilor parlamentare, aşa cum era cazul până în prezent.

Legea a fost publicată, ieri, în „Monitorul Oficial". Doar câteva ore mai târziu, se năştea noua coaliţie. Anunţul a fost făcut de şeful Parlamentului, Vladimir Litvin.

Recrutări din opoziţie

„Aduc la cunoştinţă formarea Coaliţiei pentru Stabilitate si Reformă", a declarat preşedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin, precizând că aceasta are o majoritate de 235 de parlamentari, dintr-un total de 450 de aleşi câţi are Rada.

Pe lângă Partidul Regiunilor, al preşedintelui Ianukovici, alianţa îi include pe comunişti şi formaţiunea condusă de Litvin, cărora li s-au alăturat şi alţi deputaţi, cu titlu individual.

Cele trei grupuri parlamentare reuneau doar 219 deputaţi, în timp ce pentru o majoritate era nevoie de 226. Au fost recrutaţi deputaţi independenţi şi membri ai altor grupuri parlamentare, în special din cel apropiat fostului preşedinte, Viktor Iuşcenko.

A urmat o reuniune de urgenţă a noii coaliţii în timpul căreia s-a hotărât, în unanimitate, ca Mikola Azarov să fie propus pentru postul de premier. Candidatura lui Azarov a fost validată de Legislativ cu o majoritate de 242 de voturi, în condiţiile în care erau necesare minimum 226.

Misiune grea

Înaintea votului, Azarov a rostit un discurs în faţa deputaţilor în care a recunoscut că misiunea sa nu va fi uşoară. „Ţara este jefuită, visteriile sunt goale, recesiunea economică continuă", a afirmat el. „Datoria statului s-a triplat şi bugetul pentru 2010 este inexistent", a adăugat fostul şef de campanie al lui Ianukovici, promiţând că „va stabiliza situaţia din ţară" începând cu acest an.

Ucraina, fostă republică sovietică, a fost afectată puternic de criza economică mondială. Proaspătul şef al Executivului s-a angajat să continue reformele structurale, să reducă „poverile" fiscale, să atragă investiţii străine şi să lupte împotriva corupţiei. „Trebuie să eliminăm problemele financiare create de precedentul guvern şi să aprobăm un buget realist", a subliniat Azarov.

El a ţinut să specifice că va continua cooperarea cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alte instituţii financiare internaţionale. De altfel, la începutul acestei luni a avut loc o convorbire telefonică între oficiali ai FMI şi preşedintele Viktor Ianukovici. Fondul l-a asigurat pe şeful statului ucrainean că pot coopera în continuare.

Rada Supremă a validat şi componenţa noului Cabinet care numără nu mai puţin de şapte vicepremieri. Unul este Serghei Tighipko, bancher, fost candidat în alegerile prezidenţiale. La Externe a fost numit şi aprobat fostul ambassador al Ucrainei în Rusia, Konstantin Grişcenko, iar în cea de ministru al Apărării, Mihail Ejel, amiral, fost comandant al forţelor navele.

Numirea celor doi este considerată drept o mişcare surprinzătoare din partea noului preşedinte ucrainean. Anterior, presa de la Kiev a anunţat că noua coaliţie majoritară din Ucraina urma să propună ca Petro Poroşenko să rămână la conducerea diplomaţiei, iar Oleksandr Kuzmuk să preia funcţia de ministru al Apărării.

Din noul Guvern mai fac parte: Anatoli Moghiliov ( Interne), Aleksandr Lavrinovici (Justiţie), Fedir Iaroşenko (Finanţe), Vladimir Iaţuba (Dezvoltare regională), Iuri Boiko ( Energie şi resurse), Iuri Iaşcenko ( Industrie hotelieră),  Mikola Prisiajniuk ( Agricultură), Dmitro Koleşnikov ( Industrie), Konstantin Iefimenko ( Transport). Noul guvern s-a reunit în prima sa şedinţă ieri după-amiază.

"Trebuie să eliminăm problemele financiare create de precedentul guvern şi să aprobăm un buget realist."
Mikola Azarov
noul premier al Ucrainei

Timoşenko, liderul opoziţiei unite

Chiar şi după demiterea guvernului său, din urmă cu câteva zile, „muza Revoluţiei Portocalii", Iulia Timoşenko, nu renunţă la luptă. Ea a fost numită, marţi, liderul opoziţiei unite ucrainene şi are sarcina să-i facă zile fripte echipei preşedintelui Viktor Ianukovici care poartă responsabilitatea pentru viitorul unei economii semidistruse, scrie „Nezavisimaia Gazeta".

Azarov, un birocrat fără ambiţii politice

Mikola Azarov (stânga) a condus campania electorală a lui Viktor Ianukovici

Noul premier ucrainean, Mikola Azarov, apropiat al preşedintelui Viktor Ianukovici, este un birocrat vestit pentru modul său rigid de a gestiona problemele, scrie  AFP. În vârstă de 62 de ani, specialist în ştiinţe geologice, acest bărbat cu păr grizonat, născut în Kaluga (Rusia) este licenţiat al Universităţii Lomonosov din Moscova.

Sosit în 1984 în Ucraina - pe atunci parte a URSS - el a condus un institut de cercetări geologice. Ales deputat zece ani mai târziu, a devenit şeful comisiei parlamentare pentru buget. În numeroase rânduri, adversarii lui Ianukovici au râs de Azarov, pentru că nu vorbeşte bine limba ucraineană şi are o înclinaţie pentru discuţiile care nu respectă rigorile diplomaţiei.

Analiştii subliniază că noul premier nu are ambiţii politice şi deci nu va încerca să îl pună în umbră pe preşedinte - o garanţie de stabilitate pentru Ucraina, marcată de anii de război dintre Timoşenko şi fostul preşedinte Viktor Iuşcenko.

„Azarov este mai puţin un om politic şi mai mult un birocrat exigent. Poate fi considerat genul clasic de contabil", spune Volodimir Fesenko, directorul Centrului de cercetări politice Penta.

„În plus, este un fost şef al Fiscului, care ştie cum să strângă bani", adaugă el. Activitatea sa la conducerea Fiscului (1996-2002) îi va aduce reputaţia de gestionar rigid şi dur. A mai fost vicepremier, din 2002 până la începutul lui 2005, apoi din 2007 până în 2007.

Ca funcţionar, a fost criticat pentru ingerinţa exagerată în economie şi presiunile asupra antreprenorilor. În ianuarie 2004, responsabilul Comitetului statului pentru antreprenoriat, Inna Bogoslovska, a demisionat din cauza „ferocităţii" lui Azarov în politica sa, din cauza corupţiei şi „nerespectării legii".