Ucraina devine un interlocutor incomod pentru Rusia

Preşedintele Viktor Iuşcenko nu s-a lăsat intimidat de ameninţările liderului de la Kremlin. Înarmat cu statutul Ucrainei de membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, preşedintele

Preşedintele Viktor Iuşcenko nu s-a lăsat intimidat de ameninţările liderului de la Kremlin.

Înarmat cu statutul Ucrainei de membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului, preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, s-a deplasat la Kremlin pentru a pune capăt războiului gazului dintre Moscova şi Kiev.

Dar şi pentru a apăra politica ţării sale de aderare la structurile euro-atlantice. Presa a calificat întâlnirea celor doi preşedinţi drept cea mai "misterioasă" din întreaga istorie a relaţiilor ruso-ucrainene.

Ucraina a promis să achite Rusiei datoria la gaze, dar a evitat să spună cât anume va plăti. Putin şi Iuşcenko s-au angajat să schimbe structura livrărilor de gaze, dar nu au precizat în ce condiţii.

Asupra celorlalte probleme aflate în dispută - tema aderării Ucrainei la NATO, flota Rusiei din Crimeea, delimitarea graniţelor maritime, condiţiile comerciale, garanţiile pentru investitori - cei doi şefi de stat au rămas fiecare cu părerea sa, deşi au decis să aprofundeze negocierile.

Avantajele statutului de membru OMC

După întrevederea cu Putin, Iuşcenko a declarat că ţara sa nu va face pasul înapoi în privinţa aderării la Uniunea Europeană şi la NATO, subliniind că intenţionează să se folosească de avantajele de membră a Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) în relaţiile cu Moscova.

"Ţinând cont că şi Rusia doreşte să se alăture OMC, la poarta căreia aşteaptă de 17 ani, intenţionăm să folosim această oportunitate pentru a ne întări poziţia în negocierile privind diferendele comerciale cu Moscova", cum ar fi măsurile anti-dumping şi alte restricţii impuse exporturilor ucrainene, a declarat liderul de la Kiev. Ucraina are un deficit anual de aproximativ şase miliarde de dolari faţă de Moscova, jumătate din acesta fiind pus pe seama restricţiilor şi taxelor impuse mărfurilor ucrainene pe piaţa rusă.

Intrând în acest club, puterea portocalie speră într-o creştere economică a PIB-ului cu 1,7 la sută, a investiţiilor străine directe, care anul trecut s-au apropiat de nouă miliarde de dolari, dar şi a exporturilor, cu 10 la sută. Siderurgia va fi sectorul cel mai avantajat, deoarece cotele impuse de Uniunea Europeană pentru oţelul ucrainean vor dispărea.

Agricultorii ucraineni, care exploatează unele dintre cele mai fertile terenuri din lume, pot spera, la rândul lor, să crească exporturile, în special cele de cereale, cu până la 15% pe termen mediu.

După aderarea efectivă a Kievului la OMC, negocierile prevăzute cu UE pentru un acord de liber schimb vor deschide perspective suplimentare pentru fermierii din ţara considerată acum "grânarul Europei".

În schimb, industria agroalimentară, până în prezent protejată de stat, riscă să se confrunte cu "cel mai puternic şoc" din istoria sa recentă şi cu o dublare a importurilor, notează AFP. Iuşcenko a subliniat că ţara sa nu va bloca aderarea Rusiei la OMC. Intrarea Moscovei în club este şi în avantajul Kievului, deoarece 70 la sută din schimburile comerciale ale Ucrainei sunt cu Rusia.

Cu paşi şovăitori spre NATO

În ciuda ameninţărilor liderului de la Kremlin că Rusia îşi poate îndrepta rachetele spre Ucraina dacă această ţară aderă la NATO, şeful statului ucrainean nu s-a arătat intimidat. El a răspuns că Ucraina este dispusă să interzică prin lege baze ale Alianţei Nord-Atlantice pe teritoriul său şi că intenţionează să organizeze un referendum consacrat aderării la NATO.

Iuşcenko a recunoscut că ideea încă mai generează proteste din partea opoziţiei şi populaţiei, adăugând că 97% din ucraineni nu ştiu ce reprezintă în realitate Alianţa Nord-Atlantică, de aceea nu se grăbesc să sprijine aderarea. Între timp, la Kiev, activitatea parlamentului rămâne blocată.

Opoziţia parlamentară compusă din Partidul Regiunilor şi comunişti a adus baloane cu heliu cu înscrisul "Nu NATO!" şi drapele naţionale ale Ucrainei. În sala de şedinţă, miercuri s-a creat o zarvă de nedescris, declanşându-se şi alarma de incendiu. Pentru deblocarea activităţii Radei Supreme, liderii facţiunilor partidelor de opoziţie au solicitat o întrevedere cu preşedintele Viktor Iuşcenko.

Puterea de la Kiev speră să folosească ameninţările preşedintelui Putin drept argument pentru accelerarea aderării Ucrainei la structurile euroatlantice. Coaliţia portocalie speră că Ucraina va intra în NATO înainte de 2017 şi că vor scăpa astfel şi de flota rusă de la Sevastopol.

Oleksandr Suşko, consilierul ministrului ucrainean de externe, Volodimir Ogrîzko, susţine că ţara sa are 50 la sută şanse de a obţine Planul de acţiuni în vederea aderării (Membership Action Plan), la summitul NATO din aprilie de la Bucureşti. El spune că obţinerea MAP depinde de succesul sau eşecul coaliţiei la putere din Ucraina.

"Este posibil ca liderii NATO să prelungească procedurile pentru perioada de după summit, pentru a vedea dacă alianţa portocalie va rezista sau nu", estimează Suşko. Ucraina este singura ţară non-membră NATO care a trimis trupe în toate cele patru teatre de operaţiuni ale aliaţilor, iar oficialii militari ucraineni spun că este bine să fie implicaţi în astfel de acţiuni pentru a acumula experienţă.

Radare oferite Europei

După ce Rusia a anunţat că închide bazele radar de la Mukacev şi Sevastopol, directorul Agenţiei Spaţiale Ucrainene, Iuri Alekseiev, a declarat că ţara sa va propune Europei să amplaseze acolo elemente ale preconizatului său sistem de securitate antirachetă.

Nikolai Pankov, unul dintre adjuncţii ministrului rus al apărării, a pus decizia Rusiei de a renunţa la radarele din Ucraina pe seama intenţiei acestei foste republici sovietice de a adera la NATO. Totuşi, liderul de la Kremlin a decis continuarea colaborării militare cu Kievul, prelungind acordul "exploatării şi fabricării în comun a rachetelor RS-20 Satan.

Negocieri misterioase în problema gazului

Cei doi preşedinţi au anunţat un acord de principiu asupra crizei gazelor, după ce Gazprom ameninţase cu sistarea livrărilor către Ucraina în cazul neachitării unei datorii de 1,5 miliarde de dolari. Acest acord prevede suprimarea firmei intermediare, în profitul unei structuri transparente ce va fi deţinută la egalitate de Gazprom şi compania ucraineană de distribuţie a gazelor Naftogaz Ukrainî.

RBC Daily apreciază, totodată, că acestea au fost cele mai misterioase negocieri dintre Putin şi Iuşcenko, indicând că rezultatele convorbirilor de marţi nu sunt încă în totalitate clare şi au provocat deja comentarii contradictorii.

În opinia directorului East European Gas Analysis, Mihail Korcemkin, RosUkrEnergo a reprezentat "departamentul pentru finanţarea unor operaţiuni speciale ale Federaţiei Ruse în Ucraina", dar, întrucât utilitatea acestuia n-a fost dovedită în fapte, Moscova şi-a pierdut interesul pentru respectiva structură. Şeful Institutului pentru strategii globale de la Kiev, Vadim Karasev, consideră că Moscova a decis să-l susţină pe Iuşcenko în lupta cu Timoşenko în schimbul unor avantaje pentru investitorii ruşi în Ucraina.

Un alt politolog ucrainean, Mihail Pogrebinski, consideră însă că Gazprom a obţinut în acest fel măcar achitarea unei părţi a datoriei pentru gazele consumate, chiar dacă nu şi garanţia că va încasa integral datoria. La Kiev, premierul Iulia Timoşenko a salutat rezultatele negocierilor dintre preşedinţii Rusiei şi Ucrainei.

"Consider aceasta drept o mare victorie a coaliţiei democratice", a afirmat ea la o reuniune a Executivului ucrainean. Potrivit Iuliei Timoşenko, "s-a făcut un pas pentru scoaterea din subteran a relaţiilor bilaterale în domeniul gazelor naturale".

Curios, Dmitri Medvedev, protejatul lui Vladimir Putin şi şef al consiliului de administraţie al Gazprom, s-a pronunţat miercuri pentru menţinerea intermediarilor în tranzacţiile cu gaze cu Ucraina, ceea ce contrazice acordurile ruso-ucrainene anunţate marţi.

"Ar trebui menţinut un intermediar, pentru că Ucraina nu poate plăti mai mult decât preţul fixat pentru gazul ce provine din Asia Centrală, adică 179 de dolari pentru mia de metri cubi", a explicat el. "Dacă Ucraina renunţă la gazul din Asia Centrală şi începe să cumpere gaz rusesc, preţul va creşte cu o treime. Economia ucraineană nu va putea digera acest lucru", a adăugat prim-vicepremierul şi marele favorit la alegerile prezidenţiale din 2 martie.

Iulia Timoşenko, lăsată în ofsaid

Acordul asupra gazelor încheiat marţi între preşedinţii Rusiei şi Ucrainei o scurtcircuitează pe Iulia Timoşenko, cu toate că documentul are la bază ideile sale privind înlăturarea firmei intermediare RosUkrEnergo din schema livrărilor de gaze ruseşti către Ucraina, scrie publicaţia moscovită "Vremia Novostei".

"Putin şi Iuşcenko şi-au unit forţele împotriva Iuliei Timoşenko, care şi-a concentrat politica asupra distrugerii sistemului actual de aprovizionare cu gaze a Ucrainei", estimează cotidianul citat, adăugând că Putin şi Iuşcenko au suprimat sistemul vechi, aşa cum îşi dorea Timoşenko, creând unul nou, dar fără să o consulte.
Ziarul economic "RBC Daily" notează: "Kremlinul a decis să-l susţină pe preşedintele Iuşcenko în lupta sa împotriva Iuliei Timoşenko". "Iuşcenko a venit în cele din urmă.

Dacă nu venea la 12 februarie, negocierile ar fi fost purtate la 21 februarie cu adversarul său Iulia Timoşenko. Aceasta ameninţa autoritatea preşedintelui ucrainean, a unei părţi a susţinătorilor lui din parlament, a lumii de afaceri şi în final a şanselor acestuia de a fi reales în 2009", adaugă publicaţia citată.