Ucraina aduce Rusia pe Insula Şerpilor

Ucraina mai face o mutare în disputa cu România privind delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor. Preşedintele companiei publice Naftogaz, Oleg Dubina, a propus exploatarea

Ucraina mai face o mutare în disputa cu România privind delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor. Preşedintele companiei publice Naftogaz, Oleg Dubina, a propus exploatarea în comun cu gigantul rusesc Gazprom a platoului continental ucrainean din Marea Neagră.

Ucraina este interesată de zăcămintele de gaz, fiind dispusă să cedeze Rusiei în totalitate petrolul din zonă. Oferta vine în contextul în care Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga urmează să ia, la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor, o decizie privind delimitarea platoului continental al Mării Negre.

Insula Şerpilor a aparţinut României până în 1948, când a fost confiscată de fosta Uniune Sovietică. În 1991, odată cu destrămarea URSS, insula a ajuns în componenţa Ucrainei. România a încheiat Tratatul cu Ucraina în 1997 fără a rezolva şi problema delimitării platoului continental.

Compania Naftogaz propune gigantului Gazprom să extragă gaz din Marea Neagră

La o zi după ce preşedintele Viktor Iuşcenko a efectuat o nouă vizită pe Insula Şerpilor, Kievul s-a arătat dispus să împartă cu Gazprom exploatarea platoului continental.

"Generoasa ofertă" a fost făcută de Oleg Dubina, preşedintele companiei publice ucrainene Naftogaz, care a precizat că ţara sa este mai interesată de gazul extras din platoul continental şi că ar fi gata să lase petrolul în seama Rusiei.

"Să păstreze Gazprom petrolul din platoul continental, în termenii unui acord de partajare a producţiei, iar noi am lua, în virtutea acestui acord, gazul extras în comun", a declarat şeful Naftogaz. "Ei - ruşii - sunt probabil mai interesaţi de petrol", a estimat Oleg Dubina, într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene "Zerkalo Nedeli". Platoul continental din Marea Neagră al Ucrainei are vaste resurse de gaz şi petrol, dar necesită investiţii importante pentru a fi exploatate.

Iuşcenko, la a doua inspecţie în zonă

Propunerea vine după vizita efectuată la sfârşitul săptămânii trecute de preşedintele Viktor Iuşcenko în Insula Şerpilor. Liderul de la Kiev a inspectat clădirile administrativ-tehnice şi cu un caracter civil ale punctului de grăniceri şi a lăudat ritmul de dezvoltare a infrastructurii din zonă, care a înregistrat schimbări majore de la prima sa vizită, din noiembrie anul trecut.

De asemenea, Viktor Iuşcenko a subliniat că acest "colţ de pământ ucrainean" este deosebit, întrucât "are o istorie veche, aici regăsindu-se vestigii unicat ale civilizaţiei antice".

Kievul are planuri măreţe

Ucraina şi România se judecă în prezent la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga în problema delimitării platoului continental din jurul Insulei Şerpilor, o decizie fiind aşteptată pentru sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor.

Până atunci, ucrainenii au planuri mari pentru Insula Şerpilor. Pentru a-i schimba statutul, din stâncă fără resurse şi fără dreptul la platou continental în insulă locuibilă şi cu activitate economică independentă, Kievul vrea să construiască aici o biserică, să amenajeze vechile barăci în hoteluri pentru turişti şi să transforme peticul de uscat din Marea Neagră în paradis fiscal.

În februarie 2007, Kievul a redenumit Insula Şerpilor în Satul Alb, iar luna trecută a inaugurat ruta turistică "Odesa - Insula Şerpilor".

Zona aflată în litigiu conţine resurse de hidrocarburi estimate în jurul a 100 miliarde de metri cubi de gaze naturale, precum şi o importantă cantitate de petrol.

Măsuri fără efecte

Agentul României la Curtea Internaţională de Justiţie, Bogdan Aurescu, a precizat, într-un interviu acordat recent Mediafax, că măsurile întreprinse de autorităţile de la Kiev în legătură cu Insula Şerpilor nu au efecte juridice. România consideră insula o stâncă.

Acest colţ de pământ ucrainean este deosebit, întrucât are o istorie veche, aici regăsindu-se vestigii unicat ale civilizaţiei antice
Viktor Iuşcenko,
preşedintele Ucrainei

Disputa pentru o zonă strategică

Situată la est de gurile Dunării, în Marea Neagră, Insula Şerpilor are o suprafaţă de 17 hectare şi a fost recunoscută din punct de vedere istoric ca teritoriu românesc prin Tratatul de la Berlin (1878).
La 25 august 1944, insula se afla sub jurisdicţia Guvernului de la Bucureşti.

La 4 februarie 1948, V. Molotov şi Petru Groza au semnat "Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între Republica Populară România şi Uniunea Sovietică", care, în Anexa II, prevedea:
"Insula Şerpilor, situată în Marea Neagră, la gurile Dunării, intră în componenţa URSS", iar apoi a statului ucrainean ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice.

La 2 iunie 1997 se semnează Tratatul dintre România şi Ucraina şi Acordul conex, care stipulează caracterul inviolabil al frontierei de stat dintre cele două ţări. În 2003, preşedinţii Ion Iliescu şi Leonid Kucima semnează Tratatul dintre România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în problema frontierei.