VIDEO Ucis de două ori: America omoară şi mitul Bin Laden

Înregistrările video date publicităţii de Pentagon arată că şeful Al-Qaida era un om preocupat de imaginea sa. Liderul Al-Qaida îşi controla activ reţeaua teroristă din locuinţa sa, susţin serviciile de informaţii americane.

Contrar afirmaţiilor anterioare, potrivit cărora Osama bin Laden era un lider spiritual care ducea o viaţă nomadă, de pustnic, SUA susţine acum că vila acestuia din ­Abbottabad era un centru ­activ de comandă şi control al Al-Qaida.

„E clar că el nu era numai un strateg al grupului. Era activ în planificarea operaţională şi în conducerea deciziilor tactice", a declarat un oficial de la Pentagon citat de BBC sub condiţia anonimatului.

În urma raidului în care a fost ucis Bin Laden cu o săptămână în urmă, SUA au dat publicităţii cinci înregistrări video, fără sunet. Una dintre acestea îl arată pe Bin Laden uitându-se la un buletin de ştiri transmis de o televiziune arabă, unde se vorbea despre el. Osama stă pe podea înfăşurat într-o pătură sau o haină şi ţine în mână o telecomandă.

La televizor se vede o imagine a lui suprapusă unei imagini a World Trade Center din New York, în flăcări, după ce fusese lovit de avioanele deturnate. Printre cele cinci înregistrări publicate era şi un mesaj complet, dar încă nepublicat, adresat poporului american, potrivit oficialului de la Pentagon. Oficialii americani cred că el a fost produs între octombrie şi noiembrie 2010. Bin Laden poartă o cămaşă şi o şapcă albe şi o robă aurie şi vorbeşte în faţa camerei în stilul în care o făcea în celelalte mesaje publice  ale sale. Acestea sunt primele înregistrări video cu Osama apărute de când Al-Qaida a dat publicităţii o înregistrare cu Bin Laden în 2007.

Barbă vopsită

Oficialii spun că schimbarea culorii bărbii lui Bin Laden - vopsită în negru în înregistrările destinate publicului, dar albă când a fost filmat uitându-se la imaginea sa televizată - arată că era o persoană vanitoasă, care-şi controla imaginea. Materialul găsit în casa lui Bin laden include documente digitale audio şi video ca şi material printat, piese de computer, dispozitive de înregistrare şi documente scrise de mână. Oficialii au spus că este „cea mai mare colecţie de materiale capturate vreodată de la un lider terorist". Se pare că printre aceste materiale se află şi o corespondenţă personală dintre  Bin Laden şi alte persoane. Directorul CIA, Leon Panetta, a declarat că materialul „nu face decât să confirme cât de importantă a fost prinderea lui Bin Laden".

Mesaj către terorişti

Prin publicarea înregistrărilor video confiscate în timpul raidului din locuinţa lui Bin Laden, administraţia Obama încearcă să transmită mai multe mesaje, scrie pe pagina de web a CBS Juan Zarate, fost asistent al preşedintelui George W. Bush în lupta antitero.

În primul rând, ele vor să demonstreze că Bin Laden a fost ucis şi că SUA au pătruns în casa acestuia. În plus, SUA transmite un mesaj întregii lumi prin care vrea să spulbere imaginea de ascet misterios a lui Bin Laden. „Încearcă să arate că era un om ca oricare altul, orgolios, preocupat de imaginea şi de supravieţuirea sa. Acest mesaj e direcţionat către ceilalţi lideri ai Al-Qaida şi poate fi rezumat în felul următor: e numai o fărâmă din informaţiile pe care le avem şi suntem pe urmele voastre", scrie Zarate.

An prost pentru Al-Qaida

Potrivit lui, informaţiile culese în timpul raidului sunt valoroase cantitativ şi calitativ. Ele arată că Bin Laden a fost activ implicat în conducerea Al-Qaida până în ultima sa zi. Documentele vor da indicii privind numele şi adresele liderilor Al-Qaida activi. În plus, ele dau indicii despre cum operează reţeaua. „Al-Qaida are un an prost şi, din punctul de vedere al teroriştilor, cel mai rău eveniment ar putea chiar să nu fie moartea lui Bin Laden", scrie editorialistul Doyle ­McManus de la „Los Angeles Times".

El crede că cea mai mare lovitură pentru reţeaua teroristă e faptul că politicile democratice par a câştiga teren în lumea arabă, după cum arată şi recentele revoluţii. Acest lucru anulează raţiunea de a fi a Al-Qaida. Editorialistul aminteşte că, la vremea atacurilor din 2001, Bin Laden era un erou pentru o mare categorie de musulmani frustraţi de politica stagnantă din ţările lor. Când a murit, acum o săptămână, teroristul saudit era pentru arabi mai mult o curiozitate. Un sondaj recent, efectuat de Centrul de Cercetare Pew, a arătat că numărul de musulmani care aveau încredere în Bin Laden s-a redus mult în ultimii 10 ani. În Pakistan, unde Osama şi-a trăit ultimii ani, rata sa de aprobare a scăzut de la 52% în 2005 la 18% în 2010.

„Geronimo", în variantă virtuală

Producătorii de jocuri pe calculator nu au întârziat să profite de pe urma publicităţii din jurul operaţiunii „Geronimo", în care a fost ucis Osama bin Laden. Episodul 107 al jocului KumaWar reproduce casa lui Osama, iar jucătorii pot folosi „elicoptere Black Hawk" şi pot ţinti cu „arme de foc" capul şi pieptul liderului Al-Qaida, reprezentat cu păr alb.

2,7 terabyte de date confiscate

Forţele americane au ridicat din locuinţa lui Bin Laden 2,7 terabyte de date. Acestea provin din laptopuri, alte computere, hard drive-uri şi alte dispozitive de stocare. Un singur terabyte de date poate conţine circa 2.000 de ore de înregistrări audio şi 220 de milioane de pagini de text scris.

Cine urmează la şefia Al-Qaida?

Ayman al-Zawahiri şi Sulaiman Abu Gaith    Foto:  AFP

Presa occidentală a identificat mai mulţi candidaţi la postul de lider al reţelei Al-Qaida. Primul e Ayman al-Zawahiri, un egiptean de 59 de ani, pe care americanii îl consideră comandantul-şef al Al-Qaida şi liderul său operaţional şi strategic. Al-Zawahiri e de profesie chirurg. El şi-a unit organizaţia, Jihadul Islamic Egiptean, cu Al-Qaida în 1998, devenind confidentul lui Osama bin Laden. Departamentul de stat al SUA oferă 25 de milioane de dolari pentru informaţii ce ar duce la prinderea sa.

Scăpat ca prin minune

Saif al-Adel  şi  Anwar al-Awlaki  Foto: reuters

Un alt candidat e imamul americano-yemenit Anwar al-Awlaki, liderul organizaţiei Al-Qaida în Peninsula Arabă. El a scăpat, săptămâna trecută, de o rachetă lansată de o dronă americană în sudul Yemenului. Awlaki e suspectat că ar fi organizat tentativa de atentat din 25 decembrie 2009, în care nigerianul Umar Farouk Abdulmutallab a fost rănit şi arestat în timp ce încerca să detoneze explozibil într-un avion, pe ruta Amsterdam - Detroit. El e bănuit că ar fi corespondat cu militarul american Nidal Hassan, presupusul autor al atacului armat soldat cu 13 morţi la baza Fort Hood, din Texas, în 2009. După uciderea lui Bin Laden, un jurnalist de la cotidianul britanic „The Sun", dându-se drept fanatic islamist, a intrat în legătură cu Anwar al-Awlaki, care i-a confirmat intenţia de a ataca ţinte din Marea Britanie.

Saif al-Adel, un egiptean în vârstă de 51 de ani, e un alt personaj ce ar putea prelua şefia Al-Qaida. El a fugit din Egipt în 1988, fiind suspectat că a planificat asasinarea preşedintelui egiptean Anwar Sadat. Ulterior a luptat împotriva sovieticilor în Afganistan. E bănuit că ar fi înfiinţat baza de antrenament a Al-Qaida din Somalia. Pentru prinderea sa, americanii oferă 5 milioane de dolari.

Kuweitianul Sulaiman Abu Gaith (45 de ani), purtătorul de cuvânt oficial al Al-Qaida e un alt posibil candidat. El este autorul mai multor cărţi despre jihad şi s-a alăturat reţelei teroriste în 2000. Se zvonise că e în închisoare în Iran, dar oficialii kuweitieni au spus anul trecut că a fost eliberat şi că se află în Afganistan.