UE îl strânge cu uşa pe premierul ungar

Comisia Europeană a somat Ungaria să modifice rapid măsurile legislative controversate, în special cele privind controlul asupra Băncii Centrale şi justiţiei.

Fosta elevă silitoare din Europa Centrală de la începutul anilor '90, Ungaria, a rămas corijentă la democraţie şi este trasă de urechi acum de instituţiile europene, riscând chiar să fie „exmatriculată", dacă nu respectă regulamentul Uniunii Europene.

„Trei scrisori cu termene-limită au fost trimise", marţi, guvernului ungar, care a fost somat să schimbe „într-un termen foarte scurt" reformele cu privire la numirile în Banca Centrală, statutul judecătorilor şi protecţia datelor, a declarat o sursă de la Bruxelles pentru AFP.
Termenul în care premierul Viktor Orban va trebui să se conformeze acestui ordin va fi scurt, a mai spus sursa. Mai mulţi comisari sunt de părere  că termenul ar trebui să fie de cel mult o lună.

Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei  Europene, José Manuel Barroso, avertiza: „Vom folosi toate pârghiile noastre pentru a ne asigura că Ungaria respectă normele Uniunii Europene".

Orban vrea discurs în PE

Şeful diplomaţiei de la Budapesta declara, săptămâna trecută, că Ungaria este pregătită să modifice legislaţia dacă Executivul european consideră că acest lucru este necesar. Premierul maghiar, Viktor Orban, a solicitat Legislativului european să se adreseze eurodeputaţilor, miercuri, pentru a apăra politica ţării sale de „minciunile şi acuzaţiile nefondate"care i se aduc, a declarat purtătorul de cuvânt al prim-ministrului ungar, Peter Szijjarto.
Ţările din Benelux - Belgia, Olanda, Luxemburg - au cerut Comisiei Europene să prezinte, până la 27 ianuarie, un raport asupra recentelor reforme legislative controversate din Ungaria, pentru ca la următorul Consiliu UE să se ia în discuţie posibile sancţiuni la adresa Budapestei, a declarat ministrul belgian de Externe, Didier Reynders, după o întâlnire cu omologul său olandez, Uri Rosenthal, la Haga.

Val de plângeri la CEDO

În plus, miniştrii de Finanţe din UE se vor întâlni la 24 ianuarie pentru a discuta posibilitatea îngheţării fondurilor regionale acordate Ungariei din 2013, în cazul în care nu reuşeşte să îşi reducă deficitul bugetar. Ungaria a rămas singura ţară de pe „lista cu avertismente", a Comisiei în privinţa deficitelor excesive. Aflat sub presiunea UE de a-şi reduce datoria publică, care a ajuns la 81% din PIB în 2011, cea mai mare din statele nou-intrate în Uniunea Europeană, premierul conservator Viktor Orban a înmulţit măsurile considerate „neortodoxe".

El a ales să combată criza datorilor, eliminând independenţa Băncii Naţionale, naţionalizând pensiile private, în ciuda avertismentelor venite de la Bruxelles. Piaţa nu a întârziat să-l sancţioneze: moneda naţională, forintul, s-a prăbuşit în faţa euro, silind guvernul de la Budapesta să se întoarcă, „în genunchi", la FMI pentru a negocia un nou acord de împrumut şi pentru a potoli investitorii.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg curg reclamaţii individuale ale cetăţenilor unguri care se consideră victime ale reformei sistemului de pensii ungare, intrată în vigoare în urmă cu un an pentru a salva vistieria statului. De la jumătatea lunii decembrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a primit aproape 8.000 de plângeri împotriva Ungariei cu privire la controversata modificare a sistemului de pensii.

Apă la moară extremei drepte

Dar analiştii se tem de efectul de bumerang al acestui comportament de chemare la ordine a unui stat suveran. Presiunea externă asupra Ungariei ar putea duce la ascensiunea partidului de extremă dreapa, Jobbik.

La sfârşitul săptămânii trecute,  partidul naţionalist Jobbik a organizat o manifestaţie, la Budapesta, la care au participat 3.000 de susţinători, în timpul căreia liderul Jobbik, Gabor Vona, a cerut organizarea unui referendum în care maghiarii să decidă dacă mai vor să facă parte din UE. Răspunsul participanţilor a fost : „Să plecăm!" şi „Jos cu Trianonul!".  Mitingul s-a încheiat cu incendierea unui steag al UE. 

Tendinţă

UE nu mai este atractivă în criză. Sâmbătă, 1.000 de persoane au protestat la Zagreb faţă de aderarea Croaţiei la UE, iar liderul partidului naţionalist HCSP a ţinut un discurs în care a preconizat destrămarea UE. Un referendum pe tema aderării va avea loc în Croaţia, la 22 ianuarie.

Sondaj: Fidesz pierde teren

Susţinătorii partidului de extremă dreaptă Jobbik au dat foc steagului UE, în weekend   Foto: afp

Peste 84 la sută din populaţie, indiferent de preferinţele politice, consideră că ţara se îndreaptă spre o direcţie greşită, relevă ultimul sondaj de opinie, realizat din institutul Sonda-Ipsos. S-a constatat, de asemenea, că peste jumătate din unguri, respectiv 57 la sută, nu mai au încredere în niciun partid politic. În ceea ce priveşte alegătorii siguri, reprezentând abia un sfert din populaţie, aproximativ două milioane de persoane, 39% sprijină Fidesz (partidul premierului Viktor Orban), 26 la sută PSU (socialiştii), 22 la sută Jobbik (extrema dreaptă), nouă la sută partidul ecologist de opoziţie LMP şi trei la sută Coaliţia Democratică (CD), noua formaţiune politică a fostului premier Ferenc Gyurcsany.

Opoziţia nu câştigă nimic

Într-o evaluare raportată la toţi cetăţenii cu drept de vot,  numărul susţinătorilor Fidesz continuă să scadă, de la 18 la sută în decembrie, la 16 la sută acum. Dar, arată analiştii de la Sonda-Ipsos, ca de altfel şi alţi analişti politici din Ungaria, opoziţia nu a reuşit să-i atragă pe dezamăgiţii Fidesz de partea ei, astfel că, în comparaţie cu luna trecută, cifrele legate de partidele din opoziţie au rămas aproximativ neschimbate. PSU s-a menţinut la 11 la sută, Jobbik s-a redus de la 10 la opt la sută, LMP a crescut de la trei la patru la sută iar CD s-a menţinut la doi la sută.

Sondajul face o analiză şi pe categorii sociale şi constată că Fidesz a pierdut locul întâi la pensionari în favoarea PSU (25 la sută, de la 18 la sută), la categoria de vârstă de 50 de ani ambele partide  au înregistrat 15 la sută, în schimb, în rândul celor situaţi între 20 şi30 de ani, Fidesz are 18 la sută iar Jobbik 15 la sută.

 Este interesant de văzut, apreciază comentatorii, care va fi evoluţia partidelor, mai ales a Fidesz, după ce Ungaria va începe negocierile cu FMI, în cadrul cărora se aşteaptă impunerea unor condiţii mai aspre privind menţinerea nivelului deficitului. În 2011, acesta a îndeplinit criteriile cerute de Comisia Europeană şi FMI, dar nu prin reforme structurale, ci pe baza fondurilor luate de la casele de pensii private. ; Eva Galambos