UE pariază pe un nou Tratat

Oficialii europeni sunt optimişti că la summitul de la Lisabona se va finaliza textul documentului La doi ani şi jumătate după respingerea proiectului Constituţiei europene prin

Oficialii europeni sunt optimişti că la summitul de la Lisabona se va finaliza textul documentului

La doi ani şi jumătate după respingerea proiectului Constituţiei europene prin referendum în Franţa şi Olanda, liderii Uniunii Europene speră că textul viitorului tratat va fi finalizat la sfârşitul acestei săptămâni în cadrul summitului de la Lisabona.

Mai multe ţări mai au obiecţii asupra acestui document. Polonia insistă pentru "clauza Ioannina", Italia nu vrea ca Franţa să aibă mai mulţi eurodeputaţi decât ea, Austria este nemulţumită de impunerea unor taxe. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este dispus însă să "parieze" că va exista un acord.

Luni de zile, Varşovia a contestat noul sistem de vot al "celor 27" prevăzut de tratat, din cauza pierderii importanţei Poloniei în calcularea majorităţii. La summitul din iunie a obţinut ca noul sistem să intre în vigoare de abia în 2014, chiar 2017. A mai cerut ca respectiva clauză, Ioannina, care există în textele europene, dar care nu a fost folosită decât o singură dată, să fie "reanimată".

Aceasta prevede ca ţările în minoritate din cauza noului sistem să poată bloca temporar o decizie. O declaraţie în acest sens este prevăzută în textul adoptat de juriştii europeni, dar declaraţia poate fi modificată prin simpla decizie cu majoritate.

Varşovia cere ca această clauză să figureze în tratat: compromisul nu ar putea fi modificat decât cu unanimitate.

Italia, nemulţumită de noua repartizare a mandatelor în PE

Obiecţiile Italiei legate de noua repartizare a mandatelor în Parlamentul Europoan sunt recente. Această repartizare precizează un punct din tratat, care prevede reducerea numărului de eurodeputaţi la 750 maxim, faţă de 785 în prezent, începând cu viitoarea legislatură, respectându-se principiul "proporţionalităţii" pentru ca şi statele cu populaţie mai puţin numeroasă să fie reprezentate.

Parlamentul a votat pentru un sistem care ţine cont de aceste principii. Însă Italia ar avea, într-un astfel de caz, mai puţini deputaţi decât Franţa şi Marea Britanie, ceea ce refuză.

Viena anunţase că va întârzia discuţiile din cauza chestiunii cotelor pe care Austria le-a impus împotriva avizului Curţii Europene de Justiţie pe tema numărului studenţilor străini din universităţile sale, din cauza afluxului de studenţi germani la anumite discipline. Ea vrea ca tratatul să includă o dispoziţie care autorizează astfel de cote.

Comisia Europeană i-a satisfăcut deja doleanţa şi va "suspenda" procedura de încălcare a legislaţiei europene pe care a demarat-o împotriva Austriei.

Un alt stat de la care se aşteaptă obiecţii este Marea Britanie. Londra a obţinut derogări importante pentru a nu se asocia la intensificarea cooperării judiciare şi a forţelor de ordine, prevăzută de tratat, şi evită organizarea unui referendum.

Însă, aflat sub presiunea constantă a euroscepticilor, premierul Gordon Brown continuă să promită apărarea "liniilor roşii" britanice, care totuşi sunt clar enunţate în document.