UE, nemulţumită de România şi Bulgaria

Comisia Europeană reproşează Bucureştiului şi Sofiei eşecul în combaterea corupţiei şi încetinirea reformelor La peste un an de la aderare, România şi Bulgaria sunt în

Comisia Europeană reproşează Bucureştiului şi Sofiei eşecul în combaterea corupţiei şi încetinirea reformelor

La peste un an de la aderare, România şi Bulgaria sunt în continuare ţinta criticilor mai multor state membre ale UE. Cele două ţări riscă sancţiuni.

Înaintea aderării la blocul comunitar, la 1 ianuarie 2007, Uniunea Europeană a exercitat presiuni asupra Bulgariei şi României, mergând până la ameninţarea cu amânarea aderării.

Această poziţie a contribuit la impulsionarea reformelor politice şi economice în cele două ţări de la Marea Neagră, devenite membre cu drepturi depline, în cadrul UE.

Acum, Uniunea poate adopta o serie de măsuri, dacă Bulgaria şi România nu îşi respectă angajamentele şi generează alte probleme. Unele sunt prevăzute în Tratatul de aderare, altele pot fi aplicate oricând, oricărui stat membru, comentează Reuters.

Reducerea fondurilor regionale

În ceea ce priveşte ajutorul financiar, Comisia Europeană poate amâna, reduce sau recupera fondul regional, dacă se va dovedi că administrarea acestora este afectată de corupţie, în contextul în care România urmează să primească aproximativ 32 de miliarde de euro (49,06 miliarde dolari) şi Bulgaria 11 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2013.

În cazul în care Comisia constată că aceste state gestionează necorespunzător fondurile alocate pentru agricultură, s-ar putea de asemenea decide suspendarea subvenţiilor.

România, deficitară la Justiţie

La capitolul Justiţie şi afaceri interne, statele membre ale UE ar putea refuza automat recunoaşterea şi aplicarea unor sentinţe civile şi penale şi a unor mandate de arestare, în România sau Bulgaria, în cazul în care se constată că nu au fost îndeplinite anumite obiective în combaterea corupţiei şi a crimei organizate.

Comisia Europeană ar urma să ia o decizie în acest sens, până la mijlocul verii lui 2008.

Totodată, Executivul european ar putea interzice, timp de trei ani de la aderare, exportul în restul blocului european de produse bulgăreşti sau româneşti care nu corespund normelor veterinare, de igienă şi siguranţă alimentară.

Măsuri extreme, pentru cazuri extreme

În ceea ce priveşte piaţa internă, Comisia ar putea limita, la nevoie, aplicarea politicilor UE de piaţă internă sau transfrontaliere într-un anumit sector, dacă respectivele ţări nu respectă legislaţia europeană în domeniu. Domeniile vizate privesc deplasarea - pentru persoane, bunuri, servicii şi capital - precum şi politicile comune, cum ar fi concurenţa, energia, transportul şi telecomunicaţiile. Este, însă, puţin probabil ca această clauză să fie activată deoarece cele două ţări sunt mai bine integrate în UE, din acest punct de vedere, comentează Reuters.

În cazuri extreme, UE poate suspenda unele drepturi ale unui stat membru, între care dreptul de a vota în cadrul organismelor de luare a deciziilor, dacă se consideră că acesta "încalcă grav şi constant" normele UE privind libertatea, democraţia şi drepturile omului.