UE cere "vigilenţă", nu şi sancţiuni

Şefii de stat şi de guvern prezenţi ieri la summitul extraordinar dedicat deciziei ruse de a recunoaşte independenţa provinciilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud au decis că UE

Şefii de stat şi de guvern prezenţi ieri la summitul extraordinar dedicat deciziei ruse de a recunoaşte independenţa provinciilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud au decis că UE "va rămâne vigilentă" în relaţia cu Moscova şi că relaţiile dintre Bruxelles şi Kremlin vor fi revizuite.

Astfel, cel mai probabil blocul comunitar va suspenda negocierile pe tema unui acord de parteneriat cu Federaţia Rusă. Bruxelles-ul ar putea adopta o poziţie mai radicală la summitul UE-Rusia, din noiembrie, de la Nisa, sau la reuniunea de toamnă, ordinară, a liderilor europeni.

În timp ce liderii europeni dezbăteau dosarul rusesc la Bruxelles, preşedintele Dmitri Medvedev s-a deplasat la Soci pentru a enunţa cele cinci principii ale politicii externe a Moscovei, printre care se află şi cel al "intereselor privilegiate", din anumite zone, cu trimitere la Caucaz.

Nici georgienii nu fost indiferenţi la conclavul de la Bruxelles. Peste un milion de persoane s-au adunat în Piaţa Libertăţii din Tbilisi, pentru a cere liderilor mondiali să pună capăt "agresiunii ruse".

Bruxelles-ul a decis revizuirea relaţiei cu Moscova, nu însă şi condamnarea politicilor acesteia

"Cei 27" au votat aseară o rezoluţie ce prevede "revizuirea relaţiei cu Rusia", fără a aminti însă de posibile sancţiuni împotriva Moscovei.

Liderii europeni, prezenţi ieri la summitul extraordinat dedicat deciziei ruse de a recunoaşte independenţa provinciilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud, au decis că UE "va rămâne vigilentă" în relaţia cu Moscova şi că relaţiile dintre Bruxelles şi Kremlin vor fi revizuite.

Revizuirea "ar putea duce la decizii legate de continuarea discuţiilor privitoare la viitorul relaţiilor dintre UE şi Rusia în domenii variate", se arată într-un proiect de raport, informează Reuters. UE a dat un adevărat test al unităţii în relaţia sa cu Federaţia Rusă, susţin analiştii europeni.

"O poziţie comună europeană nu se poate baza decât pe principiile fundamentale ale Uniunii Europene şi pe domnia legii", a declarat Eckart von Klaeden, purtătorul de cuvânt al conservatorilor germani, informează EuObserver.

"Durii" europeni

Reprezentanţii britanici, polonezi şi din statele baltice au fost cei mai virulenţi critici ai Moscovei. Astfel, premierul britanic Gordon Brown a cerut ieri blocului comunitar să suspende negocierile pe tema unui acord de parteneriat cu Federaţia Rusă.

"Având în vedere acţiunile Rusiei, ar trebui să suspendăm negocierile privind acordul de parteneriat şi de cooperare", a declarat Gordon Brown. La rândul lor, Polonia şi statele baltice au susţinut încă de la începutul războiului din Caucaz adoptarea unei rezoluţii de condamnare a Rusiei, iar la poziţia acestora s-a raliat şi Suedia.

"Prietenii" Moscovei

Moscova nu are însă numai critici în UE, ci şi aliaţi. Astfel, Bernanrd Kouchner, ministrul de Externe francez, a declarat că se opune sancţionării Moscovei. Diplomatul francez este sprijinit în demersul său şi de partea italiană.

"Dacă există ţări care cred că pot rupe relaţiile cu Rusia, acestea trebuie să explice cum vom putea apoi rezolva dosare precum cel italian", a declarat ieri şeful diplomaţiei italiene, Franco Frattini. "Definiţi ce anume înseamnă sancţiuni pentru Rusia", a întrebat la rândul său ministrului german de Externe, Frank-Walter Steinmer.

Rusia, câştigător de etapă

Un lucru este cert, Rusia obţine încă o dată ce doreşte, având în vedere că este de aşteptat ca o posibilă poziţie mai radicală a Uniunii Europene să fie luată abia la summitul UE - Rusia din noiembrie, de la Nisa, şi după reuniunea de toamnă, ordinară, a liderilor europeni.

Reprezentanţii Rusiei ştiu acest lucru, dovada declaraţia ambasadorului Rusiei la UE, Vladimir Cijov, potrivit căruia "UE nu este în poziţia de a exclude Rusia de nicăieri. Orice încercare de a izola Rusia ar însemna nu numai o dovadă a lipsei de viziune pe termen lung, ci şi nerealistă".

Bucureştiul cere negocieri

"România va distribui la Bruxelles un non-paper, un document", a declarat preşedintele Traian Băsescu la plecarea de pe aeroportul Henry Coandă. Aceasta este o prezentare neoficială, ce conţine o analiză a României privind situaţia de la Marea Neagră, dar şi un pachet de măsuri.

Măsurile luate trebuie să asigure ca "statele mici din regiune să se simtă în siguranţă, iar pe de altă parte evoluţiile pozitive ale dezvoltării variantelor de aprovizionare cu energie să continue".

"Acest document nu este public", a explicat Băsescu. Preşedintele a mai anunţat că în cazul Kosovo, al Osetiei de Sud şi al Abhaziei nu s-au respectat deciziile Consiliului de Securitate al ONU, "pentru prima dată după al doilea război mondial".

Solidaritatea transatlantică

Preşedintele român a declarat că va face apel la solidaritatea transatlantică şi că va susţine rezolvarea conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre, inclusiv a crizei transnistrene. Liderul român a explicat că doreşte rezolvarea acestor probleme cu "respectarea dreptului internaţional, adică a suveranităţii, independenţei, integrităţii teritoriale şi inviolabilităţii frontierelor statelor".

"Vom propune ca Uniunea Europeană să readucă ansamblul conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate al ONU, ansamblu care, în opinia noastră, trebuie să includă şi Kosovo", a explicat preşedintele.

N-a uitat de Moldova

"Vom solicita ca în perioada următoare să se ofere o perspectivă europeană certă Republicii Moldova", a mai declarat şeful statului. România susţine începerea negocierilor pentru planul de asociere la UE al Chişinăului.
Băsescu a mai spus că România rămâne consecventă în sprijinirea acordării Ucrainei şi Georgiei a Membership Action Plan.

La reuniunea de la Bruxelles, România este reprezentată de preşedintele Băsescu, de premierul Tăriceanu şi de ministrul de Externe, Lazăr Comănescu, oficialii români deplasându-se cu o aeronavă prezidenţială.

Principiile lui Dmitri Medvedev

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a enunţat ieri cinci principii ale politicii externe promovate de Federaţia Rusă după recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei. Pentru aceasta, el s-a deplasat special la Soci, locul în care va avea loc Olimpiada de iarnă în 2014.

Recunoaşterea de către Rusia a principalelor aspecte din legislaţia internaţională care definesc relaţiile dintre statele civilizate.

Multipolaritatea sistemului internaţional.

Evitarea unei confruntări cu orice stat din lume şi implicit evitarea izolării Rusiei pe plan internaţional.

Protejarea vieţii şi a demnităţii cetăţenilor ruşi, "indiferent unde locuiesc aceştia", dar şi apărarea "comunităţii noastre de afaceri din străinătate".

"Rusia are regiuni de interese privilegiate", referirea fiind evidentă şi la zona Caucazului.

Vom solicita să se ofere o perspectivă europeană certă Republicii Moldova
Traian Băsescu, preşedintele României

Cititi si:

"Stop Rusia", mesajul Georgiei pentru Europa , de Cristina Alexe