Turcia, ţinută la Înalta Poartă a UE

Summitul Rusia-Germania-Franţa, de astăzi, are o agendă corectă, dar un participant lipsă. Opoziţia Franţei şi Germaniei faţă de aderarea Turciei la Uniunea Europeană capătă accente din ce în ce mai ferme.

Dmitri Medvedev, Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy vor discuta astăzi proiecte de securitate europeană, în cadrul unei întâlniri ce precede summitul NATO care va avea loc la Lisabona pe 19 şi 20 noiembrie. Aceasta în condiţiile în care Moscova dă semne că acordă prioritate unor legături mai strânse cu UE, inclusiv cu ţările fost-comuniste ale Europei Centrale.

Totuşi, potrivit unui raport recent al Consiliului European pentru Relaţii Externe, o organizaţie pan-europeană de experţi, UE ar trebui să stabilească un dialog trilateral pe probleme de securitate în propria sa vecinătate, cu Rusia şi Turcia. „Summitul Merkel - Medvedev-Sarkozy are o agendă corectă, dar participanţii sunt aleşi incorect. Avem nevoie de un trialog informal pe probleme de securitate care să reunească cei trei piloni principali ai securităţii europene: Turcia, Rusia şi UE", se arată în raportul intitulat "Iluzia ordinii şi spectrul unei Europe multipolare", semnat de Mark Leonard şi Ivan Krastevsoun.

Mai multă responsabilitate

Raportul arată că UE trebuie să-şi asume mai multă responsabilitate pentru securitatea în propria sa vecinătate deoarece SUA e prea angrenată în problemele din Afganistan, Iran şi China şi mult mai puţin concentrată asupra Europei.

„Trialogul" UE-Rusia Turcia ar trebui să se adreseze conflictelor îngheţate şi şi să promoveze stabilitatea în flancul său estic. În opinia experţilor, acest forum „nu ar trebui să înlocuiască instituţiile existente, precum Consiliul NATO-Rusia sau Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi nici nu ar trebui să substituie evoluţia lentă a Turciei către integrarea europeană". Dacă acest „trialog" va avea succes, atunci ţările UE ar putea fi mai receptive la ideile Rusiei privind un Tratat European de Securitate. Cei mai mulţi membri europeni ai NATO şi SUA au privit cu suspiciune propunerea Rusiei, deoarece au considerat că e o încercare de a câştiga putere de veto privind acţiunile NATO în Europa.

Fonduri de preaderare tăiate?

Deputaţii de dreapta din Adunarea Naţională (Camera inferioară a Parlamentului francez) au propus un amendament prin care cer ca Franţa să nu mai plătească, anul viitor, banii datoraţi Turciei pentru a ajuta această ţară să îndeplinească criteriile de aderare la UE.

Potrivit „Le Monde", în jur de 50 de deputaţi din partidul UMP al preşedintelui Nicolas Sarkozy se opun includerii fondurilor de preaderare în proiectul bugetului naţional pentru 2011. UMP deţine 317 din cele 577 de locuri ale Adunării Naţionale. Franţa ar urma să plătească 127 de milioane de euro, din totalul de 900 milioane de euro plătit de UE Turciei în perioada 2007-2013.

Referindu-se la situaţia financiară dificilă a Franţei, deputaţii arată că aderarea Turciei e un obiectiv „nedorit nici de francezi, nici de turci". Poporul francez „nu înţelege de ce această ţară e încurajată să facă reforme pentru aderarea la UE, şi asta nu pentru că vrea să ostracizeze Turcia, cu pur şi simplu pentru că Turcia nu e în Europa. Aceasta este evident, atât din punct de vedere geografic, cât şi istoric", se arată într-o declaraţie a deputaţilor UMP.

Gul: „Unii politicieni din UE nu au viziune"

Preşedintele turc, Abdullah Gul, a declarat că obiectivul strategic al Turciei este de a deveni membră UE şi că Europa nu ar trebui să aibă reţineri. Într-un interviu acordat cotidianului german „Suddeutsche Zeitung", Gul a spus că UE, care are circa o jumătate de miliard de locuitori, nu ar trebui să se teamă de Turcia, o ţară cu 60-70 de milioane de oameni. „Dacă avem valori democratice comune, restul poate fi acceptat ca o diversitate", a adăugat el.

Arătând că negocierile de aderare a Turciei ar trebui resuscitate, Gul a spus că atât UE, cât şi Turcia au făcut unele greşeli care au încetinit negocierile, dar că eforturile Turciei de a face unele reforme cerute de UE prin referendum constituţional au fost pozitive. Premierul turc a mai declarat că unul dintre motivele încetinirii negocierilor este lipsa de viziune a unor politicieni europeni şi că acei politicieni ar trebui să privească înainte pentru a vedea cât de puternică ar deveni UE împreună cu Turcia.

Turcia a deschis oficial negocierile de aderare în 2005, dar acestea aproape că s-au oprit din cauza disputelor teritoriale dintre Ankara şi Cipru. La aceasta se adaugă faptul că Franţa şi Germania au declarat deschis că nu vor ca ţara să devină membru al UE. Turcia are şi susţinători în UE, precum Marea Britanie şi Suedia.

Tensiuni interetnice în Germania

Încercările de a construi o societate multiculturală în Germania „au eşuat total", a declarat cancelarul Agela Merkel. Ea a spus că imigranţii trebuie să facă mai multe eforturi pentru a se integra. Cei 2,5 milioane de locuitori de origine turcă ai Germaniei formează cea mai mare minoritate naţională. Sentimentele antiimigraţie sunt în creştere în Germania, un studiu recent aratând că peste 30% din populaţie crede că ţara e „invadată de străini".Într-o întâlnire recentă, cancelarul german şi premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, au promis să facă eforturi pentru a îmbunătăţi gradul de integrare a comunităţii minoritare turce. În august, Thilo Sarrazin, un oficial al băncii centrale a Germaniei, a acuzat musulmanii din Germania de faptul că sunt dependenţi de ajutoarele sociale şi comit infracţiuni.