Turcia - sfâşiată de luptele dintre secularişti, islamişti şi kurzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ţara lui Ataturk trece printr-o perioadă tensionată, pendulând între laicitate şi islamism Justiţia trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor de tentativă de lovitură de stat, aduse

Ţara lui Ataturk trece printr-o perioadă tensionată, pendulând între laicitate şi islamism

Justiţia trebuie să se pronunţe asupra acuzaţiilor de tentativă de lovitură de stat, aduse unor generali, şi asupra interzicerii partidului aflat la guvernare, acuzat de activităţi antilaice.

Turcia e zguduită de dezvăluirile privind activităţile reţelei Ergenekon, căreia i se atribuie responsabilitatea pentru o serie de activităţi teroriste din ţară cu scopul destabilizării politice şi a înlăturării guvernului format de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, de orientare islamistă.

Printre alte intervenţii violente ale reţelei Ergenekon a fost şi un plan de lovitură de stat care trebuia să aibă loc în 2004 din cauza acceptării planului de rezolvare a diferendului cipriot propus de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan, de către guvernul Erdogan. Presa turcă, invocând transcrierile investigaţiilor, a publicat în ultima perioadă multe informaţii despre planurile generalilor, care au acţionat în colaborare cu fostul lider al turcilor ciprioţi, Rauf Denktaş.

Problema cipriotă

Imediat după victoria electorală a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, Turcia şi-a revizuit politica sa privind Ciprul. Erdogan a dat asigurări comunităţii internaţionale că ar accepta planul de rezolvare a diferendului cipriot propus de fostul secretar general al ONU, Kofi Annan.

Zăhărelul pentru Turcia a fost data pentru începerea negocierilor de aderare. Iar, biciul: integrarea definitivă a Ciprului în UE, la 1 mai 2004. Denktaş, preşedinte el însuşi al pseudostatului turc, a reacţionat.

Convocarea generalilor

Cu ajutorul generalilor şi al preşedintelui Ahmet Necdet Sezer, a anulat eforturile de soluţionare a problemei cipriote, la Haga în aprilie 2003.

La 3 februarie 2004, secretarul general a trimis invitaţii pentru o reuniune la New York. În Turcia, cei patru generali, comandanţi ai armelor, s-au renit pentru a analiza evoluţiile. Fostul comandant al Forţelor Navale, amiralul Ozden Ornek, a ţinut jurnalul care a căzut în mâinile guvernului şi apoi în presă.

Amiralul scria în jurnalul său la 3 februarie următoarele: "Cea mai puternică problemă a noastră e Ciprul. Dacă ar fi încercat să evite rezoluţiile Consiliului Naţional de Securitate, atunci am fi mers la şeful Statului Major General, Hilmi Ozkok, şi i-am fi spus că noi nu suntem de acord cu această temă şi nu ne asumăm nicio responsabilitate". La 5 februarie, Ozden Ornek scria din nou: "Mi-a telefonat comandantul Forţelor Terestre, Aytanc Yalman. Mi-a spus că a sosit scrisoarea lui Annan şi că aceasta are un conţinut contrar cu ce am vorbit noi".

Guvernul islamist trage foloase

Poliţia turcă a efectuat săptămâna trecută 20 de noi arestări, la Istanbul, Kocaeli, Konya, Mersin si Elazig, în cadrul unui proces care vizează reţeaua naţionalistă "Ergenekon", acuzată că intenţiona să răstoarne guvernul de la Ankara.

Printre persoanele arestate se află trei membri ai Partidului Muncitorilor (IP), mică formaţiune a stângii naţionaliste, foşti militari, jurnalişti, oameni de afaceri - unii dintre ei arestaţi începând de anul trecut, când au fost descoperite câteva grenade într-o locuinţă din Istanbul.

Arestările şi acuzaţiile de "terorism" care au urmat au fost interpretate ca o dovadă a conflictului dintre guvernul Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP, din mişcarea islamistă) şi cercurile kemaliste, care doresc păstrarea laicităţii.

Mai mulţi analişti au acuzat AKP că încearcă să profite de această afacere pentru a pune presiune asupra adversarilor prolaici. AKP, vizat de o acţiune de dizolvare pentru "activităţi antilaice", a negat că doreşte instalarea unui regim islamist în Turcia.

Planul "Sarikiz"

Generalii turci pregăteau un plan de lovitură de stat, denumită "Sarikiz". Substanţa operaţiunii "Sarikiz" era Ciprul. "Guvernul AKP, prin aprobarea planului secretarului general ONU, Kofi Annan, a trădat patria. Din acest motiv ar trebui să fie înlăturat", se menţionează în dezvăluirile din jurnalul amiralului, citat de presa turcă.

În planul de lovitură de stat, UE era numită "Ciyan" (centipeda), iar SUA "Sirtlan" (hiena). Potrivit dezvăluirilor revistei "Aktuel", "planul <> a rămas neactivat, pentru că ciprioţii greci au respins planul Annan"... Presa turcă scrie că generalii, astăzi arestaţi, l-au tratat pe Denktaş, la sosirea acestuia la Ankara, ca pe un adevărat şef de stat.

I-au organizat primirea pe aeroport şi l-au însoţit la hotel, cu un autoturism blindat pe o rută ocolitoare de trei kilometri. În consecinţă, el a caracterizat ca fantasmagorică soluţionarea problemei cipriote până la 1 mai 2004.

Au fost două bombe. Ambele erau amplasate în pubele. Au explodat la un interval
de 10-12 minute.
Muammer Guler,
guvernator

Istanbulul, însângerat de două bombe

Două bombe au explodat duminică seară la Istanbul, făcând cel puţin 17 morţi şi 154 de răniţi. Atentatul a fost comis pe o stradă cu multe magazine din cartierul periferic Güngören, în partea europeană.

Oficialul a adăugat că numeroase persoane, aflate în magazinele din apropiere, au fost rănite. Poliţia analizează pista rebelilor kurzi din PKK, dar Guler a spus că este prematur să se pronunţe pe acest subiect. Potrivit guvernatorului, poliţia va examina imaginile surprinse de camerele de supraveghere din apropiere de locul atacului.

Mai multe atentate comise la Istanbul în trecut au fost atribuite PKK, ce luptă din 1984 pentru independenţa sud-estului Anatoliei, conflict soldat până acum cu peste 37.000 de morţi. Grupurile armate islamiste şi extrema-stângă sunt de asemenea active la Istanbul.

Precedentele dizolvări ale partidelor

1963 - Curtea Constituţională a pronunţat dizolvarea a nu mai puţin de 24 de partide, dintre care două au furnizat grosul membrilor AKP. Cel mai vechi dintre ele este Partidul Prosperităţii (RP), al cărui lider Necmettin Erbakan a devenit în 1996 primul şef al unui guvern islamist din Turcia.

1998 - Partidul Prosperităţii, în cadrul căruia a debutat în politică şi Erdogan, are aceeaşi soartă, pe motiv de activităţi antilaice. Curtea a interzis mai multor membri ai săi să activeze în politică timp de cinci ani. Printre aceştia s-a numărat şi Erbakan. Membrii RP cărora Justiţia le-a permis să continue să facă politică şi-au creat apoi o nouă formaţiune, Partidul Virtuţii (FP), cu destin efemer.

2001 - Cei 11 judecători pun oprelişti şi Partidului Virtuţii. Pe cenuşa acestuia a fondat Erdogan Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), care afirmă însă că a rupt orice legături cu islamul politic şi se defineşte ca un partid democrat conservator, care respectă laicitatea.

Taberele

naţionalişti = kemalişti; susţin statul laic şi legătura cu SUA

islamişti = conservatori; susţin integrarea Turciei în UE, dar şi purtarea vălului islamic în universităţi

Soarta partidului la putere, la Curtea Constituţională

Curtea Constituţională turcă a început să delibereze, ieri, în privinţa unei eventuale dizolvări a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere, pentru "activităţi antilaice".

Această procedură reprezintă ultima rundă a unei bătălii dure între AKP şi apărătorii unei laicităţi stricte - tabără din care fac parte armata şi majoritatea magistraţilor - lansată după sosirea la guvernare a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, în 2002.

Magistraţii şi armata, gardienii laicităţii

Procurorul Abdurrahman Yalcinkaya, care a lansat procedurile judiciare în luna martie, consideră că AKP a devenit "pivotul" unui proiect vizând implementarea unui regim islamist în Turcia.

AKP a respins acuzaţiile, susţinând că este victima unei proceduri motivate politic şi şi-a reafirmat angajamentul în favoarea laicismului.

Pe lângă interzicerea AKP, procurorul Yalcinkaya vrea să excludă din viaţa politică, timp de cinci ani, aproximativ 71 de personalităţi, printre care şi pe preşedintele turc Abdullah Gul, şi pe premierul Recep Tayyip Erdogan.

Vălul islamic, mărul discordiei

Analiştii consideră că probabilitatea unei scoateri în afara legii a AKP a crescut după anularea unui amendament constituţional propus de Guvern, care autoriza purtarea vălului islamic în universităţi, un proiect foarte contestat în mediile prolaice.

AKP ar putea însă să încerce să obţină un avantaj în urma acestei decizii din iunie a Curţii Constituţionale, afirmând că anularea legii privind vălul islamic contrazice linia susţinută de acuzare. Dar procurorul Yalcinkaya afirmă că şi alte măsuri, precum interzicerea comercializării de alcool în restaurantele din localităţile unde puterea este deţinută de AKP, combinate cu o retorică favorabilă unei libertăţi religioase mai mari, sugerează o agendă islamistă secretă.

Risc de haos politic

Mulţi se tem că scoaterea în afara legii a AKP - o coaliţie formată din conservatori religioşi, liberali şi personalităţi de centru-dreapta - nu va antrena decât un haos politic în ţară, în condiţiile în care partidul se bucură de o popularitate puternică, iar opoziţia este slăbită şi divizată.

AKP a câştigat ultimele alegeri legislative organizate în urmă cu mai puţin de un an, cu 47% din voturi, iar următorul scrutin este prevăzut pentru 2011.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite