Trei variante pentru viitorul Moldovei
0Liderii celor patru partide care au intrat în Parlament au început negocierile pentru a împărţi puterile în stat. Pe baza rezultatelor la alegeri, „Adevărul“ a analizat cele trei posibile variante de coaliţie care ar putea există după discuţiile politicienilor.
Rezultatele finale la alegerile din Moldova clasează Partidul Comuniştilor pe primul loc, cu 39,3% din voturi. Urmează PLDM cu 29,4%, PD cu 12,7% şi PLcu- 10%. Cele trei partide democratice care au intrat în Parlament ar avea împreună 59 din totalul de 101 mandate, cu două mai puţine decât necesarul pentru alegerea şefului de stat. Comuniştii au 42 de mandate, PLDM-32, PD-15, iar PL-12.
Citeşte şi: „Unirea“ prezisă de Băsescu încinge spiritele la Kiev
FOTOREPORTAJ De ziua României s-a jucat hora în Piaţa Marii Adunări Naţionale
Varianta I: actuala Alianţă
Cea mai vehiculată coaliţie cea formată din liberal-democraţii lui Vlad Filat, democraţii lui Marian Lupu şi liberalii lui Mihai Ghimpu. Majoritatea creată ar putea forma Guvernul şi desemna preşedintele Parlamentului. Totuşi, Moldova s-ar alege din nou cu un şef de stat interimar şi ar ajunge la o a treia "rundă" de alegeri anticipate.
Citiţi şi: Democraţii lui Marian Lupu fac jocurile în Republica Moldova
Dacă cei trei lideri bat palma, sunt şanse mari ca Lupu să devină preşedinte, Filat să rămână premier, iar Ghimpu să conducă Parlamentul. Concurentul lui Filat la şefia Guvernului este milionarul PD-ist Vlad Plahotniuc. „Discut mai întâi cu colegii de alianţă. Este prematur să vorbim despre funcţii şi nume", a declarat Filat. Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD, susţine: „Dorim o altfel de alianţă decât până acum, nu doar să batem din palme".
Varianta II: Comuniştii cu democraţii
O a doua posibilă alianţă este între comunişti şi democraţi. Liderul PD, Marian Lupu, a fost apropiat al lui Voronin până vara trecută, când a i-a trădat pe comunişti. O astfel de coaliţie n-ar putea alege şeful statului. Cel mai vehiculat nume la conducerea Parlamentului este al lui Voronin, care nu mai are drept să fie preşedintele Moldovei. „Uşa noastră e deschisă şi pentru comunişti", a spus scurt Lupu. „Noi negociem cu PD, dar şi cu PLDM", a replicat Voronin.
În aceeaşi schemă, preşedinte interimar ar putea fi Marian Lupu, o funcţie la care râvneşte de mult timp. Ca premier sunt luaţi în calcul democraţii Valeriu Lazăr şi Vlad Plahotniuc. „E riscantă pentru comunişti pentru că cele două partide sunt apropiate ca doctrină. Dacă Lupu va fi şef de stat, puterea de imagine va merge către acest partid şi l-ar credita mai bine la viitoare alegeri", a spus Oazu Nantoi, expert la Institutul de Politici Publice.
Varianta III: Filat cu Voronin
Coaliţia dintre Voronin şi Filat ar fi cea care ar asigura majoritatea largă pentru desemnarea şefului statului, a preşedintelui Parlamentului şi a premierului. Cu toate astea, şansele de înţelegere par a fi şi cele mai mici. Dacă liderul comunist s-a arătat dispus la negocierea cu PLDM, Filat refuză o alianţă, dar nu şi discuţiile cu PCRM.
În cazul în care cei doi lideri se înţeleg, Voronin are cele mai mari şanse să se aleagă cu fotoliul de preşedinte al Parlamentului. Filat şi-ar putea păstra fotoliul de premier sau chiar ar putea prelua şefia statului. „Orice preşedinte de partid îşi doreşte cea mai mare funcţie din ţară", a declarat Filat. „O variantă de ieşire din criza politică ar fi alegerea unui preşedinte apolitic", este însă de părere Voronin.
Diaspora a smuls două mandate de la comunişti
În Italia au votat peste 28.000 de moldoveni Foto: Adevărul
Peste 65.500 de moldoveni au votat la secţiile din străinătate, de patru ori mai mulţi decât la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009. Datorită voturilor de peste hotare, comuniştii au pierdut două mandate de deputat, ele mergând câte unul la PDLM şi unul la PL. 74% din cei care au votat în străinătate au obtat pentru partidele liberale, 48,7 procente pentru PLDM şi 25,3% pentru PL.
Pentru Partidul Democrat au votat 5.717 moldoveni din diaspora, iar pentru Partidul Comuniştilor alţi 4.408. Cei mai mulţi moldoveni au votat în Italia, 28.250, România, 9.727, Portugalia, 3.642 şi Grecia, 2.498. „Este inexplicabil cum 40% din populaţie a votat cu Partidul Comuniştilor. Suntem dezamăgiţi. Aşteptăm scenariile post-electorale", a declarat Radu Ciobanu, vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din Iaşi.
„Aleg să rămân în România"
În România, cei mai mulţi basarabeni au votat la Secţia consulară din Bucureşti (2.384), la secţia din Iaşi (2.042) şi la Ambasada din Bucureşti (1.874). La Cluj au votat 1.344 de basarabeni, Timişoara-589, Braşov-561, Galaţi- 517 şi la Constanţa- 416. „Aleg să rămân în România, decât sub conducerea comuniştilor de la Chişinău. Instabilitatea politică din ţară este o problemă mai ales pentru tineri. România este ca şi casa mea", a spus Radu Târsână, student basarabean la Bucureşti.
Diaspora, „un element hotărâtor"
Pentru că s-au terminat buletinele de vot, în patru secţii de votare de peste hotare (Roma, Padova, Paris şi Moscova), 919 de moldoveni au votat, la sugestia membrilor CEC, pe coli A4. Curtea Constituţională urmează să se pronunţe dacă le va considera valabile.
„Votul moldovenilor «în exil» chiar contează. Cei care cândva au votat cu picioarele au realizat un come-back electoral care a influenţat repartizarea mandatelor în Parlament. Moldovenii din diaspora au perspective să devină un element şi mai hotărâtor la alegerile viitoare", a declarat Alex Oprunenco, director de programe la Centrul Analitic Experit Grup din Republica Moldova. ; Valentina Basiul
Presa rusă vede comuniştii în oricare variantă
Presa rusă ia în calcul toate variantele de alianţă doar alături de Partidul Comunist. Influentul cotidian de la Moscova „Nezavisimaya Gazeta", notează că, cel mai probabil, „comuniştii se vor alia cu naţionaliştii", adică cu partidele care fac parte din actuala alianţă de guvernare.
Ziarul citează surse neoficiale din cadrul actualului Parlament moldovean, care ar susţine că negocierile dintre premierul Vlad Filat şi Vladimir Voronin ar fi demarat. „Postul de şef al Parlamentului este atribuit lui Voronin, iar cel de premier să-i rămână lui Filat", susţine gazeta. Cotidianul mai precizează că la postul de preşedinte al ţării ar pretinde liderul PD, Marian Lupu, şi actualul preşedinte interimar, Mihai Ghimpu.
Îl dau pe Filat ca premier
Oficiosul guvernului rus, ziarul „Rossiiskaia Gazeta", scrie despre o foarte posibilă coaliţie între comunişti şi democraţi. „O astfel de alianţă a existat în trecut. Cele două partide au programe asemănătoare: neutralitatea ţării, participarea la CSI", scriu jurnaliştii ruşi.
„Niciuna dintre taberele politice nu are suficiente voturi pentru a alege un preşedinte. Există două opţiuni: reconfigurarea coaliţiei, de exemplu, comuniştii, plus o parte din membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, şi necesitatea de a modifica procedura de alegere a şefului statului", a spus Evgeni Mincenko, directorul Institutului Internaţional de Expertiză Politică. Expertul crede că cea mai verosimilă alianţă ar fi dintre comunişti şi PD.
"O astfel de alianţă a existat în trecut. Cele două partide au programe asemănătoare: neutralitatea ţării, participarea la CSI."
„Rossiiskaia Gazeta"
Cei şase care-şi împart puterea-n stat
Vlad Filat
„Copilul răsfăţat al PD". Preşedintele PLDM s-a făcut cunoscut între 1998-1999, când a fost director al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat. În 2005, Filat este ales deputat pe listele Partidului Democrat. În 2007 pleacă din PD, unde era numit „copilul răsfăţat", şi formează Partidul Liberal Democrat din Moldova. Din septembrie 2009 este premier. Filat, de profesie jurist, este cunoscut şi ca om de afaceri şi unul dintre cei mai bogaţi moldoveni, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari.
Vladimir Voronin
„Tătuca" şcolit în URSS. De meserie brutar, Vladimir Voronin a făcut Şcoala Superioară de Partid din URSS (1983) şi apoi la Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991). În '88 devine ministru de Interne în Basarabia şi i se dă grad de general de Miliţie. În '98 devine deputat, iar trei ani mai târziu devine preşedintele ţării. Pe durata celor două mandate, fiul Oleg a preluat afaceri din domeniile: financiar-bancar, energetic, industria zahărului. În 2009, averea lui Voronin era de două miliarde de euro.
Mihai Ghimpu
Interimar la cârma statului. Actualul preşedinte interimar şi şeful liberalilor, Mihai Ghimpu este unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, în 1991. Între 1990 şi 1998 este deputat. Alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 îl readuc pe Ghimpu în Legislativ din partea PL. După alegerile anticipate din iulie 2009 participă la formarea Alianţei pentru Integrare Europeană, aflată acum la guvernare. În august 2009, este ales preşedinte al Parlamentului, iar din septembrie 2009
este şeful statului.
Valeriu Lazăr
KGB-istul. Colonel de securitate în rezervă al KGB şi om de afaceri, Valeriu Lazăr a ocupat de două ori funcţia de ministru al Economiei, atât în mandatul lui Vladimir Voronin, cât şi în prezent. Demis de Voronin pentru „activitate nesatisfăcătoare", Valeriu Lazăr s-a ales cu critici similare şi de la actualii colegi de la guvernare. Secretar general al Partidului Democrat, Lazăr este unul dintre puţinii susţinători ai acordului de liber schimb în cadrul Comuităţii Statelor Independente din actualul Guvern.
Marian Lupu
Trădătorul lui Voronin. Preşedintele PD din Moldova, ex-comunist, Marian Lupu a lucrat la Ministerul Economiei, promovând de la specialist principal la director al Departamentului Relaţii Economice Externe. În 2001 este numit viceministru al Economiei, devenind în 2003 ministrul Economiei. În 2005 este deputat pe lista PCRM şi ales de majoritatea comunistă de atunci preşedinte al Parlamentului. În iunie 2009 îl părăseşte pe Voronin şi trece la PD. Aici, Dumitru Diacov îi cedează funcţia de preşedinte al partidului.
Vlad Plahotniuc
„Omul-fantomă". Vlad Plahotniuc, creditat de presa rusă cu o avere de 2 miliarde de dolari, are afaceri în domeniile petrolier, financiar-bancar, hotelier, imobiliar şi mass-media. Implicat în privatizări dubioase, a fost inclus pe lista Partidului Democrat în ultima zi de campanie. Poreclit „omul-fantomă", Plahotniuc, care a preferat întotdeauna să acţioneze din umbră, a apărut pentru prima oară în public acum câteva luni. Acum, este unul dintre cei mai importanţi pioni la negocieri, fiind posibil viitor premier.
Se încarcă comentariile...
