Tratatul dezbină Alianţa din Moldova

Tratatul de frontieră cu România tensionează relaţia între partidele la guvernare la Chişinău. Alianţa Moldova Noastră, democraţii şi comuniştii spun că documentul este neconstituţional. Tratatul trebuia să fie examinat în Parlament înainte de a fi semnat.

Liderul AMN (parte din alianţa de la guvernare), Serafim Urechean, reproşează că Tratatul nu a fost discutat în interiorul Alianţei, fiind doar „un truc electoral". El a cerut din nou semnarea unui Acord de bază. „Noi nu am discutat nici în patru, nici în doi în cadrul AIE ce au de gând să semneze", a declarat politicianul pentru „Jurnal TV". Igor Corman, vicepreşedinte al democraţilor lui Marian Lupu, susţine că Tratatul trebuia să fie semnat, potrivit Constituţiei, de preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu şi nu de premierul Vlad Filat.

Citiţi şi:

EXCLUSIV ADEVĂRUL Michael Spindelegger, ministrul de Externe al Austriei: „Moldova nu este printre primele pe lista aderărilor"

 „Sigur că faptul că prim-ministrul Filat a mers în România să semneze neînsoţit de nimeni de la ministerul de Externe creează un dezechilibru de rang. Am înţeles de ce de la noi a semnat premierul Filat, dar de ce România l-a desemnat pe ministrul de Externe Baconschi să semneze, nu ştiu", a declarat pentru „Adevărul" Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PD. Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu, a refuzat, să comenteze semnarea cu România a Tratatului privind regimul de frontieră. „Voi lua cunoştinţă de acest tratat, dar până la urmă decizia îmi aparţine", spunea, luna trecută, Ghimpu, precizând că va semna documentul  „doar atunci când ambele părţi vor fi de acord cu toate punctele prevăzute în el".

Pe site-ul preşedinţiei de la Chişinău nu a apărut, până aseară, vreo informaţie privind Tratatul. Cei mai vehemenţi contestatari rămân însă comuniştii care susţin că Republica Moldova are nevoie, mai întâi, de un Tratat politic de bază cu România. „Ar fi trebuit să vedem şi noi înainte acest document. Conform legii, documentul trebuia să treacă mai întâi prin Comisia de profil parlamentară", a declarat Ion Ciobanu, membru al PCRM.

Caracter strict tehnic

Ambasadorul român la Chişinău, Marius Lazurca , a declarat că documentul nu se referă direct la recunoaşterea frontierelor de stat. „Din punctul de vedere al României, frontiera dintre republica Moldova şi România este recunoscută prin efectul de stat succesor pe care Republica Moldova îl are în raport cu România. Este vorba despre frontiera fostei URSS", a explicat el. Tratatul privind regimul frontierei de stat are un caracter tehnic, nu unul politic, cum ar avea un Tratat de bază, document care reprezintă pentru diverşi politicieni de la Chişinău reconfirmarea statalităţii Republicii Moldova.

Bucureştiul susţine că Declaraţia comună privind parteneriatul strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova semnat de preşedintele interimar Mihai Ghimpu şi Traian Băsescu, în aprilie, la Bucureşti, are de fapt rolul unui Tratat politic de bază. În plus, tratatul moldo-român privind micul trafic la frontieră este implicit o recunoaştere a frontierei Republicii Moldova.

Tratatul privind regimul de frontieră care a stârnit atâta agitaţie pe scena politică de la Chişinău şi care mai trebuie ratificat în ambele ţări, indică, printre altele, traseul frontierei de stat şi documentele prin care a fost stabilit anterior traseul frontierei dintre cele două state. Sunt menţionate în acest sens Tratatul privind regimul frontierei de stat din 27 februarie 1961, Protocolul privind traseul frontierei în sectorul nodului hidrotehnic Stânca - Costeşti, documentele de demarcare adoptate de Comisia mixtă şi Comisia specială mixtă româno-sovietică etc. Documentul prevede în acest capitol că punctele de întâlnire a frontierelor de stat ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei vor fi stabilite printr-un alt acord.

Argumente

Tratatul privind regimul frontierei riscă să fie declarat neconstituţional şi nul. PCRM, AMN şi PD amintesc că prerogativa semnării tratatelor internaţionale şi a prezentării lor spre ratificare în parlament îi aparţine doar preşedintelui Moldovei.