The New York Times: „Criza politică din România s-a adâncit”

„Criza politică din România s-a adâncit vineri după ce Parlamentul de la București a votat pentru suspendarea președintelui Băsescu, în contextul criticilor internaţionale tot mai ample referitoare la ceea ce pare să fie o tentativă a Guvernului de a uzurpa puterea și de a submina tânăra democraţie a ţării”, scrie publicația americană The New York Times.

Suspendarea a fost doar primul pas printre mulți alții pe care criticii susţin că premierul Victor Ponta i-a făcut în ultimele luni pentru a-şi consolida autoritatea. Coaliţia aflată la guvernare i-a schimbat deja pe preşedinţii ambelor camere ale parlamentului - o acţiune pe care opoziţia a numit-o neconstituţională - şi l-a înlocuit pe Avocatul Poporului, care are puterea de a sesiza Curtea Constituţională în privinţa legislaţiei de urgenţă, notează publicația americană.

The New York Times scrie că judecătorii Curţii Constituţionale au fost ameninţaţi cu înlăturarea, deşi ulterior s-a renunţat la idee după valul de indignare internaţională stârnit. Cu toate acestea, premierul Ponta a redus puterea Curţii şi a mers mai departe cu procedura de suspendare, adaugă cotidianul american.

Urmează ca votanţii din România să decidă printr-un referendum programat la 29 iulie dacă Băsescu va rămâne sau nu preşedinte. Vineri, Comisia Europeană s-a declarat „îngrijorată în ceea ce privește evoluția situației din România", în special în ceea ce privește reducerea puterii instituțiilor independente, remarcă The New York Times. Și Berlinul s-a declarat „foarte îngrijorat" de evenimentele din România.

De asemenea, publicația amintește că Traian Băsescu, pe care îl caracterizează drept un cruciat al luptei anticorupție, dar și un personaj politic care a creat polarizare, a mai trecut printr-o astfel de situație. În 2007, când a fost suspendat prima dată, 74% din alegători s-au opus demiterii preşedintelui.

Totuși, comentează The New York Times, asocierea lui Băsescu cu programe de austeritate detestate a dus la scăderea popularității acestuia, iar sondajele de opinie indică faptul că, de această dată, ar putea pierde.

Parlamentul a votat deja o lege care va face mai ușoară înlăturarea preşedintelui prin referendum, demiterea şefului statului necesitând votul majorităţii celor care participă la vot şi nu a celor înscrişi pe listele electorale.

Recentele tulburări politice şi avertismentele severe din partea liderilor externi au făcut ca moneda naţională să atingă un nou minim istoric faţă de euro, adaugă The New York Times.

Situaţia din România este doar ultimul exemplu de instabilitate şi de slăbire a instituţiilor democratice din fostul bloc comunist, comentează publicația americană, adăugând că grupurile societăţii civile l-au criticat pe premierul Ungariei, Viktor Orban, pentru subminarea democraţiei în ţara sa. Însă atenţia liderilor europeni pare să fie atât de absorbită de criza din zona euro, încât problemele din alte părţi par să atragă atenţia numai când ajung la un punct critic.

„Există o tendință politică tot mai pronunțată de a pune accentul numai pe zona euro", a declarat pentru sursa citată Hugo Brady, cercetător în cadrul Centrului pentru reformă europeană. „Aproape că e ca şi cum ar exista o Uniune Europeană formată din 17 membri şi celelalte ţări cu problemele lor", a adăugat acesta.

România a dat semnale tot mai puternice în ceea ce privește instabilitatea politică. Guvernul precedent a căzut la sfârșitul lui aprilie, la două luni după ce s-a instalat, iar Victor Ponta a devenit al treilea premier al României în acest an, conchide The New York Times.