Tinerii decid soarta alegerilor din Turcia

Sondajele indică o victorie a formaţiunii de guvernământ AKP în alegerile de astăzi. Recep Tayyip Erdogan ar obţine astfel al treilea mandat de premier. Miza alegerilor este obţinerea a suficiente locuri în Parlamentul turc pentru ca AKP să poată adopta singur amendamente ale Constituţiei. Electoratul- ţintă îl reprezintă tinerii.

Formaţiunea care este de opt ani la guvernare, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), concurează pentru voturile turcilor cu Partidul Popular Republican (CHP - principalul reprezentant al opoziţiei), pe care liderul său, Kemal Kilicdaroglu, a încercat să-l reorienteze anul trecut de la ,,stânga naţionalistă" spre ,,stânga liberală".

Chiar dacă sondajele îi sunt favorabile premierului Recep Tayyip Erdogan, descris de mulţi ca ,,urmaşul demn" al lui Kemal Atatürk, fondatorul Republicii Turcia şi artizanul secularizării şi modernizării ţării, analiştii politici se întreabă dacă va câştiga ,,supermajoritatea" în Parlament pentru a duce mai departe reformele politice şi economice şi cea a Constituţiei.

Un sondaj citat de ,,Foreign Policy" arată că AKP va obţine 46,5% din voturi, ceea ce înseamnă 328-332 dintre cele 550 de locuri în Legislativ. Potrivit aceluiaşi sondaj, concurentul CHP ar obţine 26% din voturi, însemnând 145-155 de locuri în Parlament. Partidul de dreapta naţionalistă MHP, zguduit recent de scandaluri sexuale, se luptă pentru 10,8 procente. Dacă partidul lui Erdogan ar obţine 367 de locuri (puţin probabil), ar putea modifica Legea Fundamentală a ţării fără ajutorul celorlalte formaţiuni parlamentare. Dacă obţine doar 330 de locuri, AKP va trebui să convoace un referendum pentru schimbarea Constituţiei, o relicvă a statului militarizat şi clericizat, extrem de neprietenoasă minorităţilor.

Miracol economic pe timp de criză

Şeful Guvernului de la Ankara a câştigat admiraţia populaţiei şi a pe cea a Occidentului pentru stabilitatea economică şi politică pe care a adus-o ţării. ,,Deutsche Welle" (DW) vorbea recent de miracolul economic turc. În plină criză, ţara a înregistrat anul trecut o creştere economică de 8,9%, Turcia ocupând astfel primul loc în Europa la acest capitol. Guvernul Erdogan a aplicat aşa-numita ,,strategie a baronului Munchausen", acordând pe timp de criză stimulente fiscale consumatorilor, pentru a creşte puterea de cumpărare. Astfel, turcii au cumpărat, mai uşor, maşini şi aparatură electrocasnică. Premierul a reformat complet sistemul financiar, a redus datoria publică, redirecţionând economia către export. Rezultatele au fost redresarea şi creşterea industriei textile, a agriculturii din sudul Turciei şi a sectorului auto. 

Ieşirea din criză se datorează însă şi faptului că Turcia este o ţară cu un procent mare de tineri, în rândul populaţiei de circa 70 de milioane de locuitori, 67% având între 15 şi 64 de ani şi 26%, între 0-15 ani. Ei sunt şi cei care au veniturile cele mai ridicate şi pentru votul lor concurează cele două partide - AKP şi CHP. Potrivit ,,Voice of America", o treime din electorat are sub 25 de ani.

Mai reformator decât Atatürk

Sigur de victorie, Erdogan promite modificarea Constituţiei, în favoarea căreia turcii au votat anul trecut la referendum. Amendarea înseamnă reducerea puterii armatei, extinderea libertăţilor minorităţilor, reforma judiciară şi modernizarea administraţiei. Erdogan promite revizuirea modului în care sunt numiţi membrii instanţelor judiciare, precum Curtea Constituţională şi Consiliul Superior, oponenţi ai AKP. Unii analişti citaţi de ,,Die Welt" susţin că Erdogan „a schimbat Turcia poate mai mult decât Atatürk". Acesta din urmă a fost propulsat la putere de ,,Junii Turci", care au preluat puterea în 1908, dorind să transforme Turcia din monarhie absolută într-un stat burghez constituţional.

Alţii amintesc criticile opoziţiei, care susţine că premierul distruge ,,kemalismul secularist şi vrea să reinstaureze statul islamic autocrat. Cert este că Erdogan are proiecte de infrastructură şi energetice grandioase pentru Turcia, care pe fondul revoltelor din lumea arabă este un mediator necesar SUA şi UE. Parteneră la proiectul gazoductului Nabucco, iniţiatoare a Canalului Istanbul ce va lega Marea Neagră de Marea Marmara printr-un coridor lung de 50 de kilometri, şi al metroului uşor ce va trece la anul pe sub Bosfor, Ankara a impresionat Vestul.

Nu în ultimul rând, Erdogan a adus Turcia mai aproape de Uniunea Europeană. Pe realizări s-a şi bazat campania electorală a AKP. Concurentul electoral care a încercat să demonstreze că este o forţă politică vie a ţintit acelaşi electorat, tineri, femei, săraci, cu sloganuri de genul ,,CHP este toată lumea" şi ,,Turcia va respira liber". ,,Dorim voturi de la toată lumea, fără să ne uităm la religia sau etnia lor", a declarat vicepreşedintele regional al CHP, Oguz Salici, pentru SETimes.

Liderii opoziţiei au luptat şi pentru votul minorităţii kurde, ce reprezintă circa 20% din populaţie. La 1 iunie, premierul Erdogan a ţinut un discurs electoral la Diyarbakir, cel mai mare oraş kurd, în care a promis rezolvarea problemei kurde şi investiţii în regiune, proiecte de construcţii pentru înlocuirea ghetourilor, un nou aeroport, spitale şi un stadion de fotbal cu o capacitate de 30.000 de locuri. Cu o zi înainte, în acelaşi oraş, adversarul său, Kemal Kilicdaroglu, s-a angajat să lupte pentru autonomie, indiferent de costuri.

Erdogan este criticat pentru că s-ar fi implicat în denigrarea opoziţiei şi ademenirea electoratului acesteia. Zece membri ai partidului Mişcarea Naţionalistă, de extremă-dreaptă, au demisionat după ce au fost făcute publice înregistrări cu ei făcând sex cu prostituate, unele minore. Aceeaşi soartă a avut-o în urmă cu un an fostul lider al opoziţiei, Deniz Baykal, care s-a retras de la conducerea Partidului Republican al Poporului după ce pe net a fost postată o înregistrare video în care apare într-un dormitor cu fosta sa secretară.

"Oamenii au văzut care e puterea AKP. Suntem ameninţaţi. Refuz să vorbesc la telefon despre politică de teamă că cineva mă ascultă."
tânără susţinătoare a opoziţiei