VIDEO Ţiganii nu se dau duşi din Franţa

Un grup de rromi a blocat un important pod rutier din apropiere de Bordeaux în semn de protest faţă de evacuarea taberelor ilegale, ordonată de Sarkozy. Rromii au blocat timp de cinci ore, cu peste 250 de vehicule, Podul rutier Aquitaine. Pe autostrada A630 spre Paris s-au format, duminică, cozi de cinci kilometri.

Blocada de pe Podul Aquitaine a fost primul protest major al ţiganilor şi nomazilor, de când Guvernul francez a început să ia măsuri dure de evacuare a acestora. Potrivit poliţiei, rromii au fost evacuaţi dintr-o tabără din oraşul Anglet, din sudul ţării, şi au fost împiedicaţi să-şi instaleze una nouă pe un teren pentru expoziţii de lângă Bordeaux.

Citeşte şi:
Ţiganii bănăţeni, „francejii" şi „Prima fermă"

Ţigan român: "Pentru noi, Franţa înseamnă libertate, egalitate, fraternitate"

Ţiganii români evacuaţi refuză să plece din Franţa

Peste 40 de tabere ilegale au fost închise în ultima săptămână. Ministerul francez de Interne a anunţat că rromii din Europa de Est vor fi deportaţi cu „zboruri special închiriate".

În Franţa trăiesc sute de mii de romi şi nomazi care fac parte din comunităţi vechi, relatează BBC, însă o altă parte importantă a populaţiei de rromi este formată din imigranţi, veniţi recent, mai ales din România şi din Bulgaria. Aceştia au dreptul să intre în Franţa fără viză, dar trebuie să aibă permise de muncă sau de şedere pentru a se putea stabili pe termen lung, notează BBC.

Mai bine mort, decât în România

Un ţigan din Montpellier, Franţa, a declarat publicaţiei „Midi Libre", înainte ca tabăra unde locuia să fie evacuată, că ar prefera să moară decât să se întoarcă în România.

„Prefer să mor decât să mă întorc în România. Pentru că acolo nu poţi primi îngrijiri, aici iau medicamente pe care acolo nu le-aş găsi. Aş fi deja mort în România", a precizat bărbatul în vârstă de aproximativ 50 de ani, care locuieşte într-o tabără aflată pe malul râului Lez.

La câţiva metri, copiii se joacă, iar femeile pregătesc masa, într-o atmosferă înşelător de calmă. Poliţiştii francezi erau aşteptaţi, ieri, să desfiinţeze taberele improvizate unde se instalaseră de mai multe luni.

Asociaţii de voluntari erau prezente, pregătiţi să se mobilizeze dacă forţele de ordine intervin. „Unii sunt aici de şase ani, nu mai cunosc pe nimeni în România şi nimeni nu i-a ajutat aici: de ce nu s-a ocupat Primăria de ei?", se întreabă un voluntar.

Ţiganii susţin că vor să lucreze, că ar dori să aibă locuinţe, dar ştiu că legea nu le permite să rămână pe teritoriul francez dacă nu pot să-şi justifice resursele. Săptămâna trecută, după expulzarea taberelor de romi din alte zone din Montpellier, Lattes şi Quatre-Seigneurs, prefectura a anunţat noi evacuări.

Politica lui Sarkozy, criticată

Forţele de ordine nu s-au lăsat prea mult aşteptate   Foto: Afp

Mai multe voci, unele chiar din propriul partid, au început să se ridice împotriva politicii preşedintelui Nicolas Sarkozy faţă de rromi, scrie AFP. „Această politică este şocantă. Ne batem joc de francezi. Problemele de securitate nu se referă la câteva tabere de rromi", a declarat, deputatul Francois Goulard, din partea partidului prezidenţial UMP, pentru cotidianul „Le Parisien".

Acest apropiat al fostului prim-ministru Dominique de Villepin, adversar politic de dreapta al lui Nicolas Sarkozy, apreciază că „se dau garanţii unei părţi a opiniei publice pentru o eficacitate aproape nulă".

„Este praf în ochi", a adăugat el. Această politică a fost puternic criticată la ONU, pentru legătura stabilită între imigraţie şi lipsa securităţii, în timp ce în Franţa, puterea este acuzată de formaţiunile de stânga că promovează un „rasism de stat", cu mai puţin de doi ani înainte de alegerile prezidenţiale.

Asumat deplin de Guvern şi de apropiaţii preşedintelui, acest discurs despre securitate care i-a adus, parţial, lui Nicolas Sarkozy alegerea în 2007 este privit negativ de o parte a majorităţii. Deputatul Jean-Pierre Grand a denunţat de mai multe ori turnura „josnică" pe care a luat-o expulzarea romilor, condamnând „metode care amintesc de raidurile din timpul celui de-al doilea război mondial".

„Nu poţi să fii deputat şi să laşi să se întâmple asta fără să reacţionezi, când se descoperă că forţele de ordine, intervenind foarte devreme dimineaţa, triază familiile, bărbaţii de o parte, femeile de cealaltă parte, ameninţând să separe mamele şi copiii", a spus Grand.

La rândul său, fostul ministru Christine Boutin, preşedinte al Partidului Creştin Democrat (aliat al UMP), a cerut autorităţilor să nu mai „cultive teama", afirmând că „stigmatizarea unei comunităţi sau a alteia exacerbează violenţa".

"Această politică este şocantă. Ne batem joc de francezi. Problemele de securitate nu se referă la câteva tabere de rromi."
Francois Goulard
deputat din partea UMP

"Nu poţi să fii deputat şi să laşi să se întâmple asta fără să reacţionezi, când se descoperă că forţele de ordine triază familiile. "
Christine Boutin
preşedintele Partidului
Creştin Democrat

Întâlnire cu Juppé

Reprezentanţii caravanei rromilor care au blocat Podul Aquitaine s-au întâlnit, ieri, cu primarul din Bordeaux, Alain Juppé, pentru a-i solicita un loc unde să-şi stabilească tabăra. Juppé le-a propus două locuri, cu acces la apă şi electricitate, pe cheltuială proprie, dar rromii au refuzat.