Comisia de anchetă din Moscova: din fragmentele corpurilor reiese că explozibilul a fost plasat la nivelul taliei

Cel puţin 38 de persoane au murit şi 68 au fost rănite în explozia de la metroul din capitala rusă. Cursul unei zile obişnuite din capitala Moscovei a fost zguduit la ora locală 7.56 (6.56, ora României) când o bombă a explodat la staţia de metrou Lubianka, aflată chiar sub sediul FSB.

La puţin timp (8.40, ora locală), a explodat cea de-a doua bombă, plasată tot la metrou, la staţia Park Kulturi. În cursul după-amiezii, forţele speciale aveau să găsească în această staţie o centură cu explozibil intactă. Un alt dispozitiv exploziv nedetonat, amplasat între şine, a fost descoperit de poliţiştii care inspectau calea ferată din apropiere de staţia Paliha (la 180 de kilometri de Moscova), relatează RIA Novosti.

Atacurile au fost imediat revendicate pe un site Internet asociat separatiştilor ceceni. Tot pe pista cecenă merg şi autorităţile ruse, care au deschis o anchetă pentru terorism. Procurorul General al Rusiei, Iuri Ceaika, a preluat personal controlul investigaţiei de la metroul din Moscova.

Poliţia moscovită a fost plasată în stare de alertă. Autorităţile au dispus consolidarea securităţii pe aeroporturile şi în gările din Moscova. Numărul patrulelor de poliţie a fost sporit, iar controalele de identitate au fost intensificate. Poliţia a recurs la „controale minuţioase pe şantiere, pieţe dar şi centre comerciale, hoteluri şi alte locuri frecventate", a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne. Datele preliminare arată că atentatele au fost comise de femei-kamikaze.

„Potrivit fragmentelor corpurilor, în curs de examinare, explozibilul a fost plasat la nivelul taliei", a explicat purtătorul de cuvânt al comisiei de anchetă a Parchetului, Vladimir Markin. Conform unei surse din cadrul serviciilor de securitate, citată de Interfax, alte două femei le-au însoţit până la metrou pe atentatoarele sinucigaşe.

„În urma analizării înregistrărilor video surprinse de camerele de supraveghere, au fost obţinute indicii despre cele două femei care le-au însoţit pe kamikaze până la intrarea metroului. Acestea sunt cercetate", a declarat o sursă din cadrul serviciilor de securitate, citată de Interfax. Interpolul şi-a oferit întregul sprijin.

Cei care au scăpat cu viaţă sunt încă în stare de şoc Foto: REUTERS

Nimicirea teroriştilor

Primul care a reacţionat a fost preşedintele Dmitri Medvedev, care a promis că lupta împotriva terorismului va continua „până la capăt". „Politica de represiune a terorii şi lupta împotriva terorismului vor continua. Vom continua operaţiunile împotriva teroriştilor fără compromisuri şi până la capăt", a declarat Medvedev.
„Trebuie să fim vigilenţi. Este evident că asemenea acte sunt bine planificate, că au ca scop cât mai multe victime şi destabilizarea situaţiei din ţară", a mai spus el. Aflat în vizită la Krasnoiarsk, în îngheţaţa Siberie, premierul Vladimir Putin a fost mult mai dur.

„Teroriştii vor fi nimiciţi", a declarat el, adăugând că e sigur că poliţia şi justiţia „vor face totul pentru găsirea şi pedepsirea criminalilor". Totodată, Putin le-a cerut oamenilor de afaceri să nu exploateze financiar situaţia, prin creşterea preţurilor, ci să dea dovadă de spirit de solidaritate.

Moscoviţii, terifiaţi

„Am văzut pentru prima dată în viaţă o persoană moartă", spune Valentin Popov (19 ani), care tocmai sosise în staţie, pe platforma opusă, în momentul exploziei. „Un bărbat plângea şi se închina, mulţumindu-i lui Dumnezeu că a scăpat cu viaţă", îşi aminteşte Ludmila Famokatova, care vinde ziare în apropiere de Lubianka. Iulia Şapovalova, prezentatoare la postul de televiziune Russia Today, se afla la Park Kulturi în momentul exploziei de la Lubianka.

„Angajaţii de la metrou au început să evacueze oamenii, semn că fuseseră informaţi de atentat. O masă imensă de oameni a început să se îndrepte foarte încet spre ieşire. Când am ajuns sus, am auzit o bubuitură", povesteşte Ludmila. Terifiaţi, moscoviţii care nu aveau distanţe lungi de parcurs au preferat să meargă pe jos.

Securitate sporită în SUA

Poliţia din New York şi cea din Washington au intensificat măsurile de securitate din transporturile publice după dublul atentat sinucigaş de la  Moscova. Sporirea securităţii reprezintă „o măsură de precauţie“. Echipe de genişti, însoţite de câini, vor efectua inspecţii în staţiile de metrou şi în gările de triaj.

Metroul, ţinta preferată a teroriştilor

Cel mai folosit mijloc de transport în comun din marile oraşe, metroul, pare să atragă ca un magnet intenţiile criminale ale atentatorilor sau organizaţiilor teroriste.

În octombrie 1995, parizienii au fost afectaţi de explozii repetate ce au avut loc în apropierea staţiilor de metrou Saint Michel şi Maison Blanche, în cursul cărora 18 persoane au fost rănite. Cele două deflagraţii au avut loc la doar câteva luni după ce la 25 iulie opt pasageri şi-au piedut viaţa şi alţi 117 au fost răniţi într-un atentat comis în staţia de metrou Saint Michel, revendicat de Grupul islamic armat din Algeria.

Şi tot în 1995, o tragedie similară a avut loc la metroul din Tokyo, unde un atac cu gaz sarin, comis în acelaşi timp la cinci staţii diferite de către membri ai sectei religioase Aum, a provocat moartea a 12 persoane. Alte 6.000 au fost intoxicate, multe dintre ele având nevoie de spitalizare.

Potrivit presei locale, a fost vorba de cel mai sângeros act terorist care a afectat Japonia de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Firul evenimentelor decriptat de anchetatori a arătat că cinci membri ai sectei s-au amestecat printre pasageri, având gaz sarin în formă lichidă, în recipiente de plastic, ascunse la rândul lor în ziare împăturite. „Inspiratorul" atentatului, Shoko Asahara, totodată fondatorul sectei Aum Shinriko, a fost condamnat la moarte prin spânzurare, la capătul unui proces care a durat până în februarie 2004.

Sânge la Madrid

În dimineaţa de 11 martie 2004, la gara Atocha din Madrid au explodat trei bombe

Capitala spaniolă a trecut cu greu prin şocul provocat de o serie de atentate teroriste comise, la 11 martie 2004, asupra unor trenuri locale, la o oră de vârf. Peste 191 de persoane au murit (printre care şi 16 români), iar alte 2.100 au fost rănite. Atacurile sunt cunoscute şi sub numele de „11-M", având loc la doi ani şi jumătate după atentatele care au însângerat America în septembrie 2001. Din cele 13 bombe folosite de terorişti (care s-au dovedit a fi de origine marocană), „doar" 10 au explodat, prin intermediul unor telefoane mobile ascunse în rucsacuri.

Teroare la Londra

În 2005, Marea Britanie a suferit un prim atac violent al terorismului islamist, situaţia fiind agravată de faptul că autorii atentatelor comise la 7 iulie (având ca ţintă metroul londonez şi un autobuz al transportului public) au fost copii de imigranţi (de origine pakistaneză), cetăţeni britanici integraţi. Exploziile produse în trei vagoane şi în autobuz au provocat moartea a 56 de persoane şi rănirea altor 700.

Cele patru atentate au avut loc într-un interval de 56 de minute, la încheierea orei de vârf a transportului în comun din Londra. O nouă tentativă de atentat în diferite staţii ale metroului londonez, comisă la 21 iulie, a eşuat.