Taxe peste taxe - soluţia pentru autofinanţarea UE

Uniunea Europeană nu mai vrea să depindă de bugetele naţionale. Statele se tem de independenţa financiară a Bruxelles-ului. Comisia Europeană a lansat un prim set de propuneri privind finanţarea UE prin resurse proprii. 

Actualul sistem de finanţare a instituţiilor şi programelor europene se bazează pe contribuţiile statelor membre, care asigură mai mult de două treimi din bugetul comun. Criza economică prelungită, discuţiile iscate pe tema nivelului contribuţiei unor state, precum şi alte aspecte au dus la concluzia că sistemul de finanţare nu mai este viabil.

Citiţi şi:

Birurile pe 2011 rămân nechimbate. Vom plăti mai mult doar pentru maşini

„Chestiunea priorităţilor bugetare ale UE este umbrită întotdeauna de dezbaterile privind contributorii neţi. De aceea trebuie să găsim o soluţie pentru a ieşi din această situaţie", a declarat marţi Janusz Lewandowski, comisarul european pentru Buget şi Programare Financiară, prezentându-le europarlamentarilor propunerile CE.

Pentru început, soluţiile Executivului se reduc la aplicarea mai multor taxe. Cea mai controversată este taxa pe valoare adăugată europeană, o idee care a mai fost vehiculată în vară, când a fost criticată de mai multe state.

Pe listă mai figurează o taxă pe tranzacţiile financiare, una pe vânzările cotelor de emisii de gaze cu efecte de seră, o taxă pe transportul aerian, una pe energie, precum şi o taxă pe impozitul pe profit.

În prezent, o parte din banii obţinuţi de statele naţionale din TVA revine Bruxelles-ului (14 miliarde de euro anual). CE propune o TVA europeană de 1%, care ar aduce la buget 41 miliarde de euro anual. Potrivit „Financial Times", măsura ar putea avantaja statele, dar ar dezavantaja cetăţenii europeni. 

Reacţiile dure la adresa propunerilor din partea statelor membre, în special a Marii Britanii, nu vor întârzia să apară, notează „Euobserver". Dincolo de beneficiile pe care o autofinanţare a UE le-ar aduce pentru bugetele naţionale, multe ţări se tem de o independenţă financiară prea mare a instituţiilor de la Bruxelles.

Noi cheltuieli

Pentru a contracara atacurilor preconizate ale statelor membre, Comisia a precizat că noul mecanism nu se va traduce prin venituri suplimentare pentru instituţiile europene, ci va scădea presiunea pusă pe bugetele naţionale afectate de reduceri. Mai ales că proiectul de buget pe anul viitor prevede o creştere a cheltuielilor, de la 141,4 miliarde de euro la 143 de miliarde de euro. Noile cheltuieli sunt puse pe seama Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Potrivit motivaţiei incluse în documentul CE, cheltuielile administrative (5,7% din bugetul total), care includ salariile angajaţilor, întreţinerea clădirilor instituţiilor europene, precum şi traducerea documentelor în cele 23 de limbi oficiale, au rămas la nivelul din 2007. De atunci au mai fost însă create posturi, iar Tratatul de la Lisabona necesită noi resurse umane şi financiare. În plus, Serviciul European pentru Acţiune Externă implică crearea de noi funcţii, precum şi sprijinirea procesului de recrutare a diplomaţiilor europeni. 
 
„Atac" la agricultură

Propunerile vizează şi bugetul Politica Agricolă Comună în perioada 2014-2020. Dacă în perioada 2007-2013 PAC-ului îi revine 40% din bugetul total, Bruxelles-ul îşi propune în viitor o reducere a cheltuielilor pentru agricultură. Deocamdată, CE s-a ferit să înainteze recomandări referitoare la  sectoarele în care ar trebui operate tăieri, precizând doar că este nevoie de o relocare a fondurilor către zone precum energia regenerabilă şi schimbările climatice.

„Politica Agricolă Comună trebuie să evolueze, chiar şi numai pentru faptul că valorile de referinţă pentru plăţile directe au o vechime de peste 10 ani", se arată în documentul de revizuire bugetară. Esticii, în frunte cu polonezii, vor ţine strâns cu dinţii de actualul sistem, în condiţiile în care ei sunt beneficiari neţi.

Propunerile finale ale CE pentru bugetul 2014-2020 vor fi lansate în iulie anul viitor şi vor avea nevoie de acordul statelor membre şi de cel al Parlamentului European pentru a deveni lege.

"Chestiunea priorităţilor bugetare ale UE este umbrită mereu de dezbaterile privind contributorii neţi. Trebuie să găsim o soluţie pentru această situaţie. "
Janusz Lewandowski
comisarul pentru Buget

Buget moderat pe 2011

Europarlamentarii au votat o creştere de 0,8%, a bugetului pe anul viitor. Deputaţii au solicitat mai multe investiţii în cercetare, inovare, educaţie şi energie. Forma finală a bugetului va fi aprobată în noiembrie.