Ţara Lalelelor, paradisul marijuanei

Tomatele, castraveţii şi drogurile fabricate din canabis se numără printre produsele Olandei cu cel mai mare succes la export Industria olandeză a drogurilor a realizat în 2007 o cifră

Tomatele, castraveţii şi drogurile fabricate din canabis se numără printre produsele Olandei cu cel mai mare succes la export

Industria olandeză a drogurilor a realizat în 2007 o cifră de afaceri de două miliarde de euro. Statul îşi adjudecă o parte grasă din impozitele pe seama lor.

"Nederwiet", după cum este denumită în Olanda inflorescenţa tocată de cânepă folosită pentru prepararea unui joint (ţigară din tutun şi haşiş), reprezintă un articol de export de mare succes. Cererea cea mai mare vine din Germania şi Marea Britanie.

"Marijuana ocupă locul trei, după castraveţi şi tomate, pe lista celor mai vândute produse olandeze la export", a declarat comisarul de poliţie Max Daniel pe un post de televiziune. Vânzarea aşa-numitelor droguri uşoare - marijuana - este legală în Olanda, dar cultivarea canabisului, care este folosit pentru producerea marijuanei, este interzisă.

Guvernul face eforturi împotriva culturilor

În ultimele luni, guvernul olandez a făcut eforturi să sisteze cultivarea canabisului. Numai anul trecut, poliţia a sistat activitatea de pe 5500 de terenuri. Canabisul cultivat în Olanda este mult mai concentrat decât cel cultivat în mod tradiţional în Maroc.

Piaţa actuală de droguri uşoare contează pe culturile olandeze de cannabis. Anul trecut, cele 730 aşa-numite "cafenele-magazin" au vândut circa 265.000 de kilograme de droguri uşoare, în majoritate producţie proprie. Poliţia estimează că între 20 şi 40% din marijuana olandeză este vândută local, restul mergând la export.

Câştiguri comparabile cu cele din transport

Fiscul olandez încasează circa 400 de milioane de euro din taxa pe valoare adăugată (TVA) provenită din vânzările de droguri uşoare în cafenelele specializate locale.

Cifra totală de afaceri din comerţul cu droguri uşoare este de circa două miliarde de euro, comparabilă cu cea a transportului public olandez. În funcţie de calitate, proprietarii "cafenelelor-magazine" plătesc între 3500 şi 5500 de euro cultivatorilor de canabis.

Uniunea Europeană vrea să stopeze legislaţia permisivă

Cultivarea de canabis pentru producerea marijuanei ar trebui să fie legală, iar guvernul ar trebui să distribuie droguri "tari" persoanelor dependente, a declarat recent Hans van Duijn, preşedintele asociaţiei de poliţie NPB.
Duijn consideră că lupta împotriva canabisului nu are sens, ducând dimpotrivă la creşterea criminalităţii.

Acesta subliniază că mulţi ofiţeri de poliţie gândesc la fel, dar politicienii sunt reticenţi în privinţa posibilităţilor de legalizare a drogurilor uşoare, la presiunea internaţională "preferând să-şi bage capetele în nisip". După anii 1960, Olanda a aplicat o politică de control a substanţelor, distincţia între droguri "tari" şi droguri uşoare, traficant şi consumator fiind strict definită.

Consumul de droguri uşoare este tolerat, dacă este discret, cumpărarea limitându-se la consumul strict personal. Sistemul se bazează pe toleranţă, cultura şi vânzarea canabisului fiind interzise prin lege. Uniunea Europeană încearcă să stopeze legislaţia permisivă, importul de droguri provenind din Olanda producând îngrijorări ţărilor învecinate.

Drogurile uşoare, "plăceri" distrugătoare

Marijuana este preparată din frunzele, tulpina şi seminţele uscate şi mărunţite ale plantei numite Cannabis sativa (cânepă indiană). Cel mai adesea este fumată din ţigări răsucite manual.

Poate fi însă fumată şi din pipe obişnuite sau pipe speciale, numite pipe-cu-apă (water pipes). Haşişul este obţinut din aceeaşi plantă şi există sub formă de răşină sau de ulei vâscos. Efectele narcoticelor pe bază de canabis sunt foarte dăunătoare sănătăţii, mai ales pe termen lung.

Iată numai câteva dintre acestea: insomnie, bronşită, imunitate scăzută, modificări frecvente de dispoziţie, lipsă de interes pentru orice fel de activitate, performanţe reduse la şcoală sau la locul de muncă, reducerea capacităţii de memorare. În cazul intoxicaţiei cu canabis, utilizatorii pot suferi de mania persecuţiei şi paranoia, halucinaţii vizuale, delir.

"Cannabis-cafe" reprezintă una din cele mai mari atracţii

Amsterdam, oraşul bicicletelor şi al muzeelor, a devenit totodată oraşul "cafe-magazinelor". O "cafenea-magazin" este un bar în care se vând şi se consumă produse pe bază de canabis şi marijuana. Funcţionează după cinci reguli de aur: nu comercializează droguri "tari", nu face publicitate, respectă ordinea publică, nu comercializează minorilor şi nu vinde mai mult de cinci grame per persoană.

Licenţele nu sunt reînnoite în caz de închidere, municipalitatea dorind să reducă numărul acestor localuri.
Pe străzile din centru, în apropiere de Piaţa Dam şi Oide Kerk, miroase a haşiş. Zecile de "cafenele-magazin" de pe străzile Nieuwendijk şi Haarlemmer degajă un fum alb şi destul de gros, încât clienţii nu se pot vedea în interorul lor.

Acuzaţie: "exportarea problemelor "

Pe străzile Amsterdamului, dealerii acostează trecătorii: "Haşiş? Marijuana? Ecstasy?" Există buticuri dedicate în totalitate haşişului şi chiar un muzeu al haşişului în centru. Zilnic, zeci de oameni se înghesuie în barurile în care se fumează "joint", unde sunt glorificaţi Jim Morisson, Bob Marley sau Che Guevara.

Maastricht, oraş de 121.456 locuitori, din sudul ţării, este luat cu asalt de până la două milioane de aşa-zişi "turişti ai drogurilor". Dar politica olandeză laxă privitoare la droguri atrage şi un alt fel de vizitatori, care fac parte din organizaţii de trafic internaţional şi controlează comerţul stradal de stupefiante.

Planurile de mutare a jumătate din cele 14 "cannabis- cafe" la periferia Maastrichtului în scopul de a reduce infracţionalitatea au fost criticate de ţara vecină, Belgia, care acuză Olanda că îşi "exportă problemele cu drogurile". Districtul belgian Voeren se află la numai la câţiva kilometri sud de Maastricht.

Milioane de "turişti ai drogurilor"

Olanda este vizitată anual de milioane de aşa-zişi "turişti ai drogurilor". Din păcate, aceştia nu-şi propun să-i descopere frumuseţile, ci vor să experimenteze "plăceri" care le sunt interzise acasă. Populaţia este revoltată de invazia unor astfel de "turişti".

Marile exportatoare de stupefiante

Principalii furnizori de droguri obţinute din canabis pentru Europa sunt Marocul, Libanul, Olanda. După cum se ştie, alte stupefiante sunt: opiul, heroina, cocaina, morfina, drogurile sintetice. Cei mai mari producători de opiu sunt: Afganistanul, Triunghiul de Aur (Myanmar, Laos, Thailanda) şi Columbia. Columbia este şi principalul furnizor de heroină către SUA. Ţările producătoare de cocaină: Columbia, Bolivia şi Peru.