Sute de securişti ungari, deconspiraţi de istorici

Printre ei se numără fostul premier Peter Medgyessy, jurnalişti, avocaţi . Rapoartele lor de activitate nu au fost însă de găsit în Arhivele Istorice ale Securităţii Statului. Se presupune că o mare parte au fost distruse.

Trei istorici din oraşul Hódmezövásárhely au reuşit să identifice şi să dea publicităţii numele a peste 547 de ofiţeri de securitate, aflaţi în categoria "strict secret". Toţi au lucrat în domeniul contrainformaţiilor. Printre ei figurează cunoscute personalităţi din lumea politică şi culturală, relatează presa din Ungaria. Atât numele lor, cât şi locul de muncă folosit ca acoperire, salariul obţinut, chiar şi adresa dinainte de 1990 au fost postate pe site-ul szigoruantitkos.hu (strictsecret.hu). Nu era vorba de persoane constrânse să desfăşoare această muncă. Toţi cei implicaţi s-au angajat de bună-voie,  majoritatea - din motive ideologice. Ei şi-au desfăşurat activitatea la locurile lor de muncă, dar ca ofiţeri de securitate erau avansaţi şi de multe ori  erau premiaţi.

Ceea ce nu au găsit cercetătorii în Arhivele Istorice ale Securităţii Statului sunt rapoartele lor de activitate. Se presupune că o mare parte dintre ele au fost distruse. Numărul total al acestor ofiţeri a fost de 669. Însă 122 nu au putut deocamdată să fie identificaţi, cunoscându-se numai indicativul lor. Oricum, cercetările continuă. Istoricii au apreciat că în reţeaua Securităţii, care cuprindea 200.000 de persoane, 2.500 au fost ofiţeri din categoria "strict secret". Aproximativ 1.000 erau angajaţi la informaţii şi numele lor nu va fi niciodată dezvăluit. Dintre cei 1.500 de ofiţeri de contrainformaţii s-a reuşit identificarea a aproximativ jumătate.

Câteva nume sonore

Personalitatea cea mai cunoscută din lista publicată este fostul premier ungar Peter Medgyessy. Situaţia lui de agent al Securităţii a fost dezvăluită în 2000, la scurt timp după numire, de către cotidianul "Magyar Nemzet". Medgyessy a recunoscut că a fost ofiţer de contrainformaţii şi a promis că va promulga o lege exhaustivă a lustraţiei. Acest lucru nu s-a realizat, dar s-a votat o altă lege legată de arhive, creându-se Arhivele Istorice ale Securităţii Statului, mişcare ce a făcut posibilă efectuarea unor cercetări mai ample. Medgyessy figura sub indicativul D-209 şi a fost ofiţer de contrainformaţii în perioada 1 martie 1978-31 decembrie 1982. El a contribuit la evaluarea unor documente obţinute pe căi „neortodoxe" referitoare la negocierile cu delegaţii FMI şi Băncii Mondiale.

Un alt nume sonor este cel al lui Imre Boros, fost ministru Phare în primul Guvern Orban. Imre Boros a figurat sub indicativul D-008. În februarie 1989 a fost avansat ca ofiţer operativ principal (căpitan) la secţia III/II 8- contrainformaţii în domeniul turismului. Avea 12.400 de forinţi salariu, 800 de forinţi completare ca ofiţer în categoria „strict secret" şi 3.300 de forinţi supliment de limbi străine. (La acea vreme, salariul mediu era de 4.000 de forinţi). Pe lângă cei doi, pe listă mai figurează ziarişti, persoane care azi ocupă funcţii de conducere în Colegiul avocaţilor, sunt şefi de catedră la universităţi sau directori. Mulţi dintre cei aflaţi pe listă au negat orice fel de colaborare cu Securitatea.

Istorie ştearsă

Guvernul Viktor Orban se pregăteşte să restricţioneze şi mai mult accesul la dosarele de securitate şi să distrugă o parte dintre acestea. Motivul invocat de Bence Rétvári, un secretar de stat la Ministerul de Justiţie de la Budapesta, este că „un stat constituţional nu poate păstra informaţie personală colectată prin mijloace neconstituţionale, deoarece acestea sunt documente imorale ale unui regim imoral". Aproape 1.400 de universitari şi arhivişti au semnat o petiţie prin care cer guvernului Ungariei să renunţe la proiectul de lege.