Suspans în Ucraina

Partidul lui Ianukovici ocupă primul loc, dar noul premier ar putea fi Timoşenko. Comisia Electorală Centrală de la Kiev nu reuşise ieri, la două zile de la alegerile parlamentare anticipate

Partidul lui Ianukovici ocupă primul loc, dar noul premier ar putea fi Timoşenko.

Comisia Electorală Centrală de la Kiev nu reuşise ieri, la două zile de la alegerile parlamentare anticipate din Ucraina, să anunţe rezultatele finale. După numărarea a peste 97% din voturi, Partidul Regiunilor, al premierului prorus Viktor Ianukovici, continua să se afle pe primul loc, cu 34,16% din voturi, urmat de Blocul Iuliei Timoşenko (BIUT), cu 30,8%.

În Rada Supremă vor mai intra Blocul proprezidenţial "Ucraina Noastră-Autoapărarea Populară", Partidul Comunist şi Blocul lui Vladimir Litvin, fost preşedinte al forului legislativ. Ultimele rezultate arată că niciuna dintre formaţiuni nu va obţine peste 50% din voturi, pentru a putea forma un guvern monocolor. Ideea unei coaliţii a forţelor portocalii, blocul "Ucraina Noastră-Autoapărarea Populară" şi BIUT, este din ce în ce mai aproape de concretizare.

Această alianţă s-ar putea întări şi cu Blocul lui Litvin. Purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Oleg Zarubinski, a declarat că partidul a primit propuneri cu privire la crearea unei coaliţii din partea tuturor forţelor care au intrat în parlament. Acesta a precizat că propunerile au deocamdată un caracter neoficial, iar Blocul Litvin va aştepta comunicarea rezultatelor finale înainte de a lua o decizie.

Conform rezultatelor parţiale, Blocul Iulia Timoşenko şi partidul apropiat preşedintelui Viktor Iuşcenko au împreună 230 de mandate de deputat, din cele 226 necesare. În cazul în care Litvin va decide să adere la BIUT, această coaliţie ar avea 250 de mandate. Analiştii apreciază că fostul premier ar agrea mai mult această variantă, dorind formarea unei coaliţii fără formaţiunea proprezidenţială, din partea căreia a avut unele surprize "neplăcute" după Revoluţia Portocalie din 2004.

Pe de altă parte, Gazprom a ameninţat că va reduce fluxul de gaze naturale spre Ucraina, dacă această ţară nu plăteşte până la sfârşitul lunii datoria de 1,3 miliarde de dolari. Ştirea apărută ieri confirmă speculaţiile cotidianului rus "Kommersant", care scria săptămâna trecută că preţul gazelor livrate Ucrainei va depinde de componenţa guvernului de la Kiev.

Anunţul aminteşte de evenimentele din iarna anului 2005. Atunci, după Revoluţia Portocalie, Gazprom a majorat preţul gazelor, la capătul unei crize soldate cu sistarea temporară a gazelor către Ucraina şi reducerea presiunii către
restul Europei.

Ianukovici se bucură prematur: viitorul şef al guvernului de la Kiev rămâne o necunoscută la trei zile după alegeri