„Summitul ultimei şanse“ şi-a ratat ţinta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Summitul ce ar fi trebuit să calmeze pieţele şi să atenueze criza nu a convins nici pieţele, nici politicienii. Lipsa unor detalii esenţiale despre salvarea Greciei loveşte deja Italia şi Portugalia.

Anunţul făcut joi de liderii europeni că fondul de urgenţă al zonei euro va creşte la 1.000 de miliarde de euro şi că datoriile Greciei vor fi reduse cu 100 de miliarde de euro a adus, într-o primă fază, un val de optimism pe pieţe. Bursele europene au crescut la maximul ultimelor 12 săptămâni, iar moneda euro a depăşit pragul de 1,4 dolari, urcând la maximul ultimelor şapte săptămâni. Suplimentarea resurselor Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF) prin atragerea de finanţare de la investitori publici şi privaţi se bazează pe ideea că s-ar atrage fonduri de la mari economii, precum China şi Brazilia, ţări care încă nu au spus „Da".

China pune condiţii europenilor

China, de la care europenii aşteaptă o investiţie în FESF de circa 70 de miliarde de euro, pune însă condiţii pentru ajutor. În primul rând, să i se acorde statutul de piaţă de capital şi să i se ridice embargoul asupra armelor, ceea ce ar marca, aşa cum spune ministrul adjunct de Externe de la Beijing, Fu Ying, sfârşitul „gândirii învechite a europenilor". Beijingul mai vrea şi garanţii clare şi detalii concrete despre cum va funcţiona fondul de urgenţă, a subliniat şi ministrul adjunct de Finanţe al Chinei, Zu Guangyaom.

Neîncrederea pieţelor este cauzată şi de o altă decizie neclară, şi anume cum se va face din punct de vedere tehnic ştergerea a 50% din datoriile Greciei către creditorii privaţi europeni. O oarecare reticenţă se simte şi de peste Ocean. Preşedintele Barack Obama laudă voinţa politică a europenilor şi capacitatea lor de a ajunge la un numitor comun, lucruri care doar „pun baza esenţială pentru o soluţie amplă la criza din zona euro".

„Doar un prim pas"

„Aşteptăm dezvoltarea completă şi implementarea rapidă a planului (de salvare a zonei euro)", a transmis scurt şi concis liderul de la Casa Albă. „Dacă Europa este slabă, dacă Europa nu creşte, fiind cel mai mare partener comercial al nostru, va avea un impact asupra afacerilor noastre şi asupra capacităţii noastre de a crea locuri de muncă în SUA", a avertizat Obama.

Costurile pentru Italia cresc

Primul semnal că deciziile politice nu sunt suficiente să calmeze nervozitatea pieţelor vine din Italia, care, potrivit „Financial Times Deutschland" (FTD), s-a împrumutat ieri de pe pieţe mai scump ca niciodată de la introducerea euro. Pentru investiţii în obligaţiuni de stat italiene cu maturitate de zece ani în valoare de trei miliarde de euro, creditorii au impus, joi, o dobândă de 6,06%. Luna trecută se mulţumiseră cu un procent de doar 5,86.

O problemă majoră este şi faptul că liderii europeni au pregătit un plan de salvare care ia în calcul doar problema datoriilor greceşti, nu şi pe cele ale altor state. Iar contracţiile monetare din Portugalia s-au intensificat până la un nivel alarmant şi seamănă tot mai mult cu ceea ce s-a întâmplat în Grecia înainte ca economia şi finanţele să scape de sub control, atrage atenţia „Telegraph".

Portugalia, pe urmele Greciei

Datele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE) arată, de pildă, că depozitele M1 (masa monetară 1 - numerar aflat în circulaţie şi conturi curente) au scăzut cu o rată anuală de 21% în ultimele şase luni, cu o cădere abruptă în septembrie. „Portugalia pare că a intrat în spirala grecească şi trendul monetar s-a deteriorat şi în Spania, unde căderea a fost de 8,4%", spune Simon Ward, de la Henderson Global Investors. Economistul e de părere că BCE ar trebui să scadă dobânzile imediat. Nici în Grecia, summitul euro nu a adus prea mult optimisim. Ba, din contră, a adus un val de proteste faţă de  măsurile de austeritate impuse de creditori Guvernului de la Atena şi o înverşunare împotriva Germaniei.

Merkel, un Hitler feminin

Cu un umor care cu siguranţă la Berlin nu provoacă niciun zâmbet, grecii compară Executivul de la Berlin cu regimul nazist care ocupase Grecia în al Doilea Război Mondial. Numeroase caricaturi publicate în presa elenă îi prezintă pe actualii oficiali germani în uniforme naziste.  Pe o pancartă a protestatarilor, cancelarul Angela Merkel poartă hainele ofiţerilor care făceau parte din regimul lui Hitler. Ea poartă o svastică pe care sunt stelele Uniunii Europene.

Polonia stă departe de euro

Nici liderii europeni nu se mai cenzurează în privinţa Greciei. Spre exemplu, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat într-un interviu că includerea Greciei în zona euro, în 2001, a fost o greşeală. Aderarea Greciei s-a bazat pe date economice false, ţara nu era pregătită, a spus liderul de la Elysée. Nici Varşovia nu este prea convinsă de reuşita planului de salvare a zonei euro. Ministrul polonez de Finanţe, Jacek Rostowski, a declarat că vor mai trece câţiva ani până ce ţara sa va trece la moneda unică europeană. Iniţial, Polonia trebuia să adopte euro în 2012. Zona euro nu mai este însă suficient de sigură pentru Polonia, a declarat oficialul, citat de Reuters.

Criza nu-i ia apetitul lui Berlusconi

Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, este acuzat că ar fi cheltuit aproape 2,9 milioane de euro pentru zecile de dame de companie invitate la petrecerile din vilele sale. O arată documente judiciare, citate de „Daily Express". Publicaţia aminteşte că Executivul de la Roma a beneficiat de asistenţă financiară din partea UE pentru reducerea deficitului bugetar.

Cameron tună şi fulgeră împotriva directivelor UE

După ce a fost mustrat de preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, că dă sfaturi şi critică exagerat zona euro, premierul britanic, David Cameron, a tunat şi fulgerat, ieri, împotriva Uniunii Europene. „Londra - centrul serviciilor financiare din Europa - este ţinta unui atac constant, prin directivele de la Bruxelles. Este o zonă de îngrijorare, este vorba despre un interes naţional esenţial pe care trebuie să-l apărăm", a spus premierul, citat de BBC.

David Cameron a făcut apel la toate statele UE, care nu fac parte din zona euro, să se unească, pentru a nu permite transformărilor în curs din cadrul spaţiului comunitar - schimbări cauzate de criza datoriilor - să le pună în pericol economiile naţionale. Premierul de la Londra a mai spus că deja lucrează la un plan de măsuri care să apere toate cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene de efectele crizei datoriilor.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite