Summit economic cu discuţii aprinse în culise

Preşedinţii celor 27 de state din Uniunea Europeană se reunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a-şi coordona politicile economice. Summitul se desfăşoară  însă pe un fond tensionat, europarlamentarii reproşând Franţei şi Germaniei că iau singure deciziile economice importante.

Prima sursă de tensiuni este anunţul făcut de comisarul european pentru economie, Olli Rehn, potrivit căruia Danemarca, Finlanda şi Cipru depăşesc deficitul bugetar de 3%, şi volumul datoriilor de stat de 60% din PIB, limite fixate de Pactul pentru Stabilitate.

Mai citeşte şi:

VIDEO Miliardarul George Soros: "Criza financiară este departe de a se fi încheiat"

Vestea vine chiar după ce Germania şi Franţa, motoarele Europei, au căzut de acord ca statele comunitare cu deficit bugetar excesiv să fie sancţionate prin retragerea dreptului de vot în consiliile UE.

Berlinul şi Parisul  vor pleda la reuniunea de astăzi, cu "o singură voce", în favoarea înfiinţării unui „guvern economic al statelor din Zona euro" şi a unei taxe globale impuse băncilor cu scopul de a reechilbra economia de pe continent. Propunerile sunt însă extrem de criticate de eurodeputaţi.

Eurodeputaţii critică autismul Consiliului

Ei  condamnă înţelegerile bilaterale în numele întregii UE. „Consiliul European se transformă pe zi ce trece într-un fel de Guvern al Europei izolat, unde sforile sunt trase de Germania şi de Franţa", a reproşat liderul socialiştilor din Parlamentul European, Martin Schulz. 

Eurodeputaţii susţin că agenda „Strategia UE 2020", care urmează să fie adoptată în Consiliu, este un fel de „supă reîncălzită", o simplă variaţiune pe tema  Tratatului de la Lisabona.

Strategia susţinută de România prevede printre altele diminuarea sărăciei şi creşterea la 75% a ratei ocupării forţei de muncă. Eurodeputaţii susţin că măsurile economice propuse de ei, prin care Comisiei Europene şi Eurostat-ului le revine obligaţia de a monitoriza bugetele ţărilor UE, sunt ignorate de Consiliul European. „La cârma politicilor economice trebuie să fie Comisia Europeană, nu Consiliul European, nu ţările membre", a declarat liderul liberalilor din PE, Guy Verhofstadt.

Slovacia zice „pas"

Tensiuni la reuniunea Consiliului European provoacă şi vestea că viitorul guvern al Slovaciei nu va contribui la pachetul de salvare în valoare de 110 miliarde de euro promis Greciei de UE.

Noua administraţie de la Bratislava ar putea să nu aprobe nici fondul de urgenţă pentru Zona euro, ceea ce ar putea duce la suspendarea întregului proiect, scrie EUobserver. 

Mecanismul de stabilizare (EFSF), aprobat de miniştrii de Finanţe europeni la începutul lunii, pentru a limita riscul propagării crizei elene în alte ţări cu economii slabe, a fost calificat de conservatoarea slovacă Iveta Radicova, cel mai probabil viitorul premier de la Bratislava, drept  „rău, periculos şi cea mai proastă soluţie posibilă". 

Slovacia ar urma să contribuie cu circa 816 milioane de euro în următorii trei ani la fond, sumă care reprezintă bugetul pe un an al
Ministerului de Interne al ţării. Ca să fie pus în practică, EFSF trebuie aprobat de toate cele 16 state care folosesc moneda unică europeană.

Undă verde pentru Islanda

La summitul de la Bruxelles, liderii UE vor recomanda începerea negocierilor de aderare la UE a Islandei. Statul nordic, care a solicitat aderarea în iulie anul trecut, îndeplineşte toate criteriile politice stabilite de Consiliul Economic de la Copenhaga din 1993 pentru intrarea în structurile UE.