„Sultanul“ Tayyip Erdogan păstrează cheile imperiului

Mai toate partidele care au concurat la legislativele din Turcia s-au declarat victorioase după anunţarea rezultatelor. Puterea a luat jumătate din voturi, opoziţia a câştigat mai multe mandate, iar ultranaţionaliştii au trecut pragul de 10%. Partidul la guvernare, AKP, a obţinut 50% din voturi. Lipsa unei majorităţi de două treimi în Parlament îl obligă pe premierul Erdogan să ia în seamă şi opoziţia.

„Unul din doi cetăţeni mi-a dat mie votul său", a strigat premierul Recep Tayyip Erdogan mulţimii de susţinători adunate la sediul central al Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), aflat la putere de zece ani. Alături de soţia sa Emine, cu văl pe cap, premierul a salutat, asemenea unui sultan, oamenii din Cairo, Damasc şi Sarejevo. Fost militant islamist, Erdogan a declarat că odată cu victoria AKP „au câştigat şi Gaza,Palestina şi Ierusalimul", confirmând încă o dată solidaritatea sa cu lumea musulmană şi susţinerea Ankarei pentru formarea unui stat palestinian.

Chiar dacă AKP a obţinut un procent record de voturi la nivel naţional, va avea mai puţine mandate, din cauza sistemului electoral turc, proporţional. Este şi motivul pentru care Erdogan s-a arătat dispus la dialog cu opoziţia. Principala formaţiune de opoziţie, CHP, a obţinut mai multe locuri decât avea până acum. Ultranaţionaliştii, chiar şi loviţi de scandalurile sexuale, au trecut pragul de 10%.

Constituţie negociată

„Vom căuta consens cu opoziţia, cu partidele din afara Parlamentului, cu mass-media, cu ONG-urile, cu mediile universitare, cu oricine are ceva de spus", a adăugat el. Premierul a dat cu aceasta de înţeles că renunţă la organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei. Critcii săi şi-au amintit imediat, că şi la precedentele victorii Erdogan a promis mai multe drepturi cetăţeneşti, şi că în schimb a reintrodus obligativitatea vălului islamic în Universităţi. „Der Spiegel" aminteşte că, în 2004, şeful Guvernului şi liderul AKP a promis rezolvarea problemei kurde. Însă organizaţiile şi instituţiile internaţionale care luptă pentru drepturile minorităţilor şi pentru libertate au observat regrese, zeci de jurnalişti reclamând cenzura regimului Erdogan, unii dintre ei aflându-se în închisoare.

Liderul CHP, de opoziţie, Kemal Kilicardoglu  Foto: Reuters

Suspiciuni de fraudă

Cotidianul „Haber Türk" titra ieri, pe prima pagină, că „Turcia îl iubeşte pe Erdogan". Părerea nu e împărtăşită şi de Baker Ali, vânzător de kebab în Istanbul. El îl acuză pe premier că a dispus dărâmarea unui cartier de la periferia metropolei pentru a construi un cartier luxos. Dezvoltatorul care a obţinut contractul, spune Ali, ar fi din cercul de apropiaţi ai ginerelui lui Erdogan.

Tinerii turci, care, potrivit cotidianului „Le Parisien", au votat mai ales în favoarea Partidului Republican al Poporului (CHP), fondat de Kemal Atatürk în 1923, sunt uimiţi de numărul de voturi câştigate de AKP. „Am auzit că au fost cinci milioane de buletine de vot în plus faţă de numărul de alegători. Nu mai cred în politică", a declarat o tânără.

Primul deputat creştin

Susţinătorii CHP, partid de orientare social-democrată, îi reproşează premierului Erdogan şi apropierea faţă de despoţii lumii arabe. „A dat peste mâini aliaţilor săi, din Europa şi chiar din SUA, susţinând autocraţii de la conducerea Siriei şi Libiei, din cauza intereselor economice în regiune, notează „Der Spiegel". Promovând orgoliile naţionale ale Turciei, Erdogan a ţinut ţara la poarta UE: negocierile de aderare, începute de Ankara în 2005, s-au împotmolit din cauza problemei cipriote dar şi a opoziţiei declarate a Germaniei şi Franţei.

Pentru prima dată în Parlamentul de la Ankara va exista şi un deputat creştin, iar numărul femeilor-parlamentar a crescut de la 46, în prezent, la 78, ridicând la 14% numărul deputatelor în componenţa instituţiei. Publicaţia „Tagesschau" notează că trei dintre viitoarele deputate al partidului AKP sunt purtătoare convinse ale vălului islamic, ceea ce va reprezenta o problemă, pentru că în Parlamentul de la Ankara portul hijabului este interzis.

Formaţiunea kurdă şi-a trimis în cursa electorală mai mulţi candidaţi ca independenţi, obţinând 36 de locuri în Legislativul de la Ankara, dublu faţă de cât avea până acum. Printre aceştia se numără şi Leyla Zana, căreia Parlamentul European i-a acordat Premiul Saharov, în 1995. Tot cu sprijinul formaţiunii kurde, la procesul legislativ va participa, dublă premieră, un etnic sirian şi pe deasupra şi creştin (ortodox), juristul Erol Dora. O premieră este şi că nouă membri ai noului Parlament sunt persoane care au fost deţinute sub acuzaţia de complot împotriva Guvernului sau complicitate cu rebelii kurzi.

11 oameni, care sărbătoreau victoria candidatilor kurzi în alegerile parlamentare, au fost răniţi în explozia unei bombe în sud-estul Turciei.

Economie „chineză", dar calitate germană

Investitorii şi analiştii economici citaţi de „Financial Times" spun că un nou mandat pentru Erdogan înseamnă pentru mediul de afaceri stabilitate. Şi, ce-i drept,  după anunţul rezultatelor, lira turcească s-a apreciat, iar bursa de la Istanbul a deschis şedinţa de tranzacţii în creştere. Analistul Nilufer Sezgin susţine că majoritatea obţinută de AKP în Parlament reprezintă garanţia că vor fi aprobate, fără probleme, măsurile fiscale necesare ca economia Turciei să nu se supraîncălzească. Micii întreprinzători spun că vor creştere economică de tip chinezesc (Turcia avut o creştere de aproape 9% anul trecut), dar de calitate germană.

„Erdogan i-a ajutat pe kurzi, merită un nou mandat"

Mustafa Demir, patron

Cetăţenii turci stabiliţi la Constanţa au urmărit cu sufletul la gură alegerile din ţara-mamă. Strânşi la localurile musulmane din oraş, ei sunt la curent cu mersul lucrurilor datorită posturilor de televiziune turceşti, ce transmit ştiri non-stop. Patronul Mustafa Demir  (53 de ani) a stat până seara târziu să afle rezultatele alegerilor din ţara sa. „Poporul turc îl iubeşte pe Recep Erdogan, premierul Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, iar drept dovadă stau cele 50 de procente pe care le-a câştigat", apreciază turcul. Mustafa s-a stabilit la Constanţa în urmă cu 13 ani. „Mi-am adus nepoţii din Turica şi am început o afacere aici.

Acum deţin un restaurant cu specific turcesc şi sunt ajutat de nepoţi", mărturiseşte cetăţeanul turc. S-a acomodat cu viaţa din România, însă criza economică l-a afectat şi îl bate gândul să se întoarcă în Turcia. „Este criză pentru toată lumea, însă cunoştinţele şi rudele din Turcia îmi spun că la ei nu se resimte criza atât de tare ca în România. Dacă lucrurile nu merg bine nici în continuare, mă întorc în Turcia, unde oamenii aflaţi la conducere se implică şi ajută poporul să depăşească această criză economică", susţine Mustafa Demir.

Victoria lui Erdogan a fost sărbătorită şi de nepotul său Erhan Demir (32 de ani), însurat cu o constănţeancă. „Am plecat din Turcia la 18 ani, când era haos în ţară. De când se află la conducere Erdogan, lucrurile merg către o direcţie favorabilă în primul rând omului de rând. Turismul s-a dezvoltat foarte mult şi a adus bani poporului turc. Graniţele cu Siria, Rusia, Arabia au fost deschise şi, cel mai important, Recep Tayyip Erdogan i-a ajutat pe kurzi. Merită şi un al patrulea mandat", consideră Erhan Demir.

Alt turc, Düşkün Fati (35 de ani) a avut emoţii, luni seara, până la aflarea rezultatelor. Dacă s-ar fi aflat în Turcia, ar fi votat cu Erdogan, mărturiseşte el. „Am stat cu televizorul pornit în permanenţă. Chiar dacă nu suntem în Turcia, aflăm tot ce se petrece de la televizor. Mi-a părut rău că nu am putut vota, pentru că legea nu ne permite să votăm decât în ţara noastră, nu şi la consulate. Rezultatul m-a bucurat. Ne dorim ca premierul să-şi continue proiectele, pentru că poporul îl iubeşte", a conchis Fati. Comunitatea turcă din România numără aproximativ 33.000 de persoane, majoritatea stabilită la Constanţa.