Sudul Europei, în pragul falimentului

Nu numai Grecia are probleme. Două regiuni importante din Spania şi Italia, Valencia şi Sicilia, nu mai au bani să-şi plătească facturile.

Spania a primit, vineri, asistenţa de 100 de miliarde de euro pentru băncile sale cu situaţie fragilă. Toată lumea a răsuflat uşurată. Dar o nouă veste proastă a venit din regiunea Valencia. Autorităţile de acolo au cerut oficial guvernului central, condus de Mariano Rajoy, ajutor financiar pentru a-şi achita datoriile. Valencia, care are un deficit bugetar imens, doreşte să beneficieze de noul fond de ajutor public creat de guvern şi destinat finanţării regiunilor. Regiunea reprezintă 10% din PIB-ul spaniol şi această cerere pune din nou o mare presiune asupra finanţelor statului. În plus, Executivul central se teme că şi alte provincii vor urma exemplul.

Guvernul spaniol a mai garantat odată, la începutul anului, refinanţarea datoriilor Valenciei. Atunci, datoria scadentă era în valoare de 123 de milioane de euro şi era deţinută de banca germană Deutsche Bank. La acea dată, oficialii spanioli au negat existenţa unei astfel de înţelegeri.

Dar cum a ajuns Valencia aici, când în 2007 era citată drept un model de bună gestionare economică. Explicaţia găsită de economişti: „utilizarea abuzivă a fondurilor publice".

Spania a intrat  în „spirala morţii"

Nici unda verde dată de zona euro pentru planul de salvare a băncilor şi nici anunţarea unor noi măsuri draconice de austeritate nu par suficiente: căderea dramatică a pieţelor de vineri riscă să aducă Spania în situaţia de a avea nevoie de ajutor extern, scenariul catastrofic de care se teme atat de mult Europa, scrie AFP.

Jurnaliştii de la televiziunea publică din Valencia protestează faţă de reducerea personalului

Bursa din Madrid a pierdut peste 6%, dobânzile pentru datoriile spaniole au depăşit 7%, iar prima de risc, supracostul pe care trebuie să-l plătească Spania în raport cu Germania pentru a se finanţa, a depăşit 600 de puncte de baza, un record.

Prins în strâmtoare între furia populară în faţa austerităţii şi urgenţa asanării finanţelor publice, dictată de Bruxelles, guvernul şi-a pierdut orice marjă de manevră.

De o parte, sute de mii de spanioli au ieşit pe străzi joi, manifestaţii aproape zilnice, de altfel, reamintind că populaţia a ajuns la capătul răbdării.

Pe de altă parte, loviturile repetate date de pieţele financiare, până la coborârea în infern de vineri, o dovadă a incapacităţii ţării, a patra economie a zonei euro, de a reda încrederea pieţelor.

Spania a intrat într-o „spirală a morţii", spune Richard McGuire, analist la Rabobank, evocând posibilitatea ca ţara să nu mai poată face faţă scadenţelor datoriei sale.

Schulz: Risc de explozie socială în Europa

În acest context, preşedintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, a  tras un semnal de alarmă asupra ameninţării unei „explozii sociale în Europa", pe fondul nemulţumirilor tot mai mari din Spania.
„Protestele din Spania arată că ne ameninţă o explozie socială din cauza ratelor de şomaj foarte ridicate în rândul tinerilor din Europa", a spus Schulz, pentru „Bild".

El a pledat, cu această ocazie, pentru punerea în practică, rapid, de „noi programe europene pentru crearea de mai multe locuri de muncă pentru această generaţie". Schulz a subliniat că situaţia din Spania nu este comparabilă cu cea din Grecia deoarece Spania „are baze industriale solide şi o administraţie publică bine organizată", potrivit social-democratului german.

Angajaţii din sectorul public, cei mai afectaţi

Regiunea autonomă a Italiei, Sicilia, este şi ea în pragul falimentului, riscând să devină „Grecia Italiei", a avertizat preşedintele federaţiei patronale regionale Confindustria, Ivan Lo Bello. Curtea de Conturi a atras atenţia în ultimul său raport asupra creşterii cheltuielilor, care au urcat şi mai mult de 1,5% în 2011, la 19,56 miliarde de euro, în timp ce veniturile au scăzut cu 13%, până la 15,7 miliarde de euro. Cum a fost posibil acest lucru? Cheltuieli excesive, angajări fără logică şi fără control, risipă nesfârşită, începând cu indemnizaţiile pe care şi le-au alocat politicienii.

Preşedintele regiunii, guvernatorul Raffaele Lombardo, de exemplu, câştigă 15.600 de euro pe lună (10.290 în calitate de consilier, plus indemnizaţia de conducere de 5.290). Practic, cu 6.000 de euro mai mult decât preşedintele Lombardiei, Roberto Formigoni, care guvernează o regiune ce are dublul populaţiei siciliene, şi de două ori mai mult decât omologii din Piemont şi Sardinia, scrie presa italiană.

Pentru cei 90 de consilieri ai Adunării Regionale, salariul ajunge la 9.257 de euro net pe lună. Nici funcţionarii nu o duc rău: un stenograf poate ajunge la 6.295 de euro pe lună, în timp ce secretarul general al Adunării are peste 13.000 de euro, iar secretarul-general adjunct câştigă circa 11.000 de euro pe lună. Există apoi alte beneficii: maşini albastre (117 pentru regiune şi 17 pentru Adunarea Regională, în mare parte de capacitate cilindrică mare) şi celulare.

Italienii îşi caută de lucru, politicienilor sicilieni nu le pasă

Mario monti, îngrijorat

În aprilie, regiunea Sicilia a angajat 157 de şoferi, 55 de noi supraveghetori de muzee şi aproximativ 30 de funcţionari „plimbători de dosare", care mută dintr-un birou în altul dosarele consilierilor, mai scriu ziarele din Peninsulă.

Premierul Italiei, Mario Monti, s-a declarat „foarte îngrijorat" că autorităţile regionale din Sicilia se îndreaptă spre faliment şi a cerut guvernatorului, investigat pentru legături cu Mafia, să-şi confirme intenţia de a demisiona până la sfârşitul lunii. Precedentul guvernator al Siciliei se află în închisoare şi execută o sentinţă de şapte ani pentru ajutarea şi favorizarea Mafiei. Datoria regiunii se ridică la peste 5 miliarde de euro.

"Protestele din Spania arată că ne ameninţă o explozie socială din cauza ratelor de somaj foarte ridicate în rândul tinerilor din Europa.''
Martin Schulz  preşedintele PE

Italia: Mai puţine provincii

Guvernul premierului Mario Monti a aprobat vineri reducerea numărului provinciilor italiene, după deciziile cuprinse în decretul-lege numit „Spending Review", aprobat de guvernul Italian la începutul lunii iulie, care prevede reducerea cheltuielilor publice cu 26 de miliarde de euro, pe trei ani.

Reducerea cheltuielilor administraţiei publice prevede reducerea numărului provinciilor italiene de la 107 la 40, pe baza a două criterii principale, număr de locuitori şi suprafaţă. Noile provincii vor trebui să aibă cel puţin 350.000 de locuitori şi o suprafaţă teritorială de cel puţin 2.500 de kilometri pătraţi. În plus, până la 1 ianuarie 2014, vor fi create zece zone, numite „oraşe metropolitane", Roma, Torino, Milano, Veneţia, Genova, Bologna, Florenţa, Bari, Napoli şi Reggio Calabria, unde vor fi eliminate provinciile.