Strategiile post-Kosovo ale Moscovei

Teritoriile separatiste oferă Rusiei oportunitatea reafirmării influenţei în regiune şi prilejul de a irita Occidentul Efectele declarării unilaterale a independenţei Kosovo continuă

Teritoriile separatiste oferă Rusiei oportunitatea reafirmării influenţei în regiune şi prilejul de a irita Occidentul

Efectele declarării unilaterale a independenţei Kosovo continuă să reverbereze în Balcani şi în spaţiul fostei URSS. Toate acestea par să complice apropiatul summit NATO de la Bucureşti şi să agraveze relaţiile deja tensionate dintre Alianţă şi Rusia.

Moscova pare să joace un fel de "chicken game" diplomatic, pentru a-şi demonstra nemulţumirea faţă de precedentul Kosovo, pentru alte declaraţii unilaterale de independenţă mai aproape de casa ei. Rusia a ridicat embargoul privind armele din Abhazia, regiune separatistă care doreşte independenţa de Georgia, un demers ce pare să aprindă spiritele la Tbilisi, să înfurie Washingtonul şi să submineze eforturile georgiene de a adera la NATO.

Rusia consideră disputele internaţionale privind statutul regiunilor separatiste Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria drept o bună ocazie de reafirmare a influenţei sale în fostul spaţiu sovietic şi de iritare a Occidentului, scrie "Financial Times". Statele Unite şi UE au interese în cele trei teritorii separatiste.

Ele susţin eforturile Georgiei de reinstaurare a autorităţii asupra Abhaziei şi Osetiei de Sud şi de aderare la NATO, în timp ce, în cazul Transnistriei şi Republicii Moldova, Occidentul vizează reunificarea celor două entităţi şi intensificarea cooperării cu Chişinăul, scrie publicaţia britanică. Moscova este în special preocupată de regiunea Caucazului, unde populaţiile minoritare din interiorul şi exteriorul Rusiei au vizat mereu independenţa.

Dublul standard

Rusia este mai puţin preocupată acum de integritatea sa teritorială decât era în timpul conflictului din Cecenia, deşi liderul de la Kremlin s-a declarat îngrijorat de faptul că "este foarte dificil de explicat micilor popoare din nordul Caucazului de ce, în anumite părţi ale Europei, unii au acest drept (la independenţă), în timp ce în Caucaz le este interzis".

Până în prezent, preşedintele Vladimir Putin nu a sugerat că Rusia va recunoaşte cele două republici separatiste caucaziene, fiind preocupat de posibilul impact asupra celorlalte minorităţi etnice din Caucaz. Însă naţionaliştii ruşi şi-au exprimat sprijinul în mod deschis, preşedintele Dumei, Boris Grizlov, propunând dezbaterea unei moţiuni prin care Parlamentul de la Moscova să recunoască Abhazia şi Osetia de Sud, urmate de una care vizează Transnistria.

Într-o astfel de situaţie, cooperarea cu Occidentul pentru soluţionarea acestor crize se va dovedi tot mai dificilă, scrie cotidianul britanic. Diplomaţii occidentali avertizează astfel că, pe fondul acestor presiuni sporite, există riscul apariţiei unor confruntări armate la frontiere, printre altele.

Duma rusă intră pe fir

Parlamentarii ruşi au adoptat luni un proiect de rezoluţie prin care cer guvernului de la Moscova să ia în consideraţie posibilitatea de a recunoaşte regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

"Proiectul de rezoluţie al Dumei de Stat include propunerea ca guvernul să înceapă consultări, cu scopul de a decide procedura pentru recunoaşterea Abhaziei şi a Osetiei de Sud", a declarat Aleksei Ostrovski, preşedintele comisiei parlamentare care se ocupă de relaţiile cu fostele republici sovietice. Deşi rezoluţia n-ar aduce cu sine o decizie în acest sens, eventuala ei adoptare de către parlament nu va face decât să confirme îngrijorarea Occidentului cu privire la faptul că Moscova se va folosi de precedentul Kosovo pentru a recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste.

Proiectul de rezoluţie ar putea ajunge vineri în plen pentru a fi supus votului. Mulţi analişti consideră că Rusia nu va face acest pas: mai întâi, pentru că are deja probleme cu mişcarea separatistă cecenă şi apoi pentru că nu-şi doreşte agravarea relaţiilor cu Occidentul. Interesant este şi faptul că o altă regiune separatistă, Nagorno-Karabah, nu a fost prezentă la audierile de săptămâna trecută.

Ciocniri sporadice, între azeri şi etnicii armeni, au început aici din 1988, transformându-se în ostilităţi la scară largă între forţele azere şi trupe din Armenia, până în 1992. Circa 35.000 de persoane au murit şi alte sute de mii au părăsit regiunea, înainte de semnarea unui armistiţiu, în 1994.

Teritoriul rămâne parte a Azerbaidjanului, însă este controlat de forţele armene. O conductă majoră, care leagă câmpurile petrolifere din Azerbaidjan de pieţele mondiale, trece la câţiva kilometri de zona de conflict. Rusia nu are interes în acest moment să deranjeze niciuna din părţi.

Separatistele, încurajate cu promisiuni

La sfârşitul acestei săptămâni, deputaţii ruşi vor examina o declaraţie care va propune guvernului modificarea actualului format al relaţiilor cu Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria. Potrivit presei ruse, proiectul declaraţiei prevede necesitatea deschiderii unor misiuni ale Federaţiei Ruse pe teritoriul celor trei republici separatiste, recomandă serviciului vamal rus să introducă pentru cetăţenii acestora un regim simplificat de trecere a frontierei ruse şi să examineze posibilitatea introducerii regimului de scutire de taxe vamale pentru mărfurile fabricate pe teritoriul celor trei republici.

Parlamentarii ruşi propun, de asemenea, promovarea participării reprezentanţilor celor trei republici la toate organizaţiile internaţionale şi contracararea oricăror tentative de presiuni politice, economice şi militare faţă de acestea.

Transnistria - un "caz special"

Moscova nu s-a decis încă în privinţa regiunii separatiste Transnistria din cadrul Republicii Moldova. Deputatul rus Aleksei Ostrovski a declarat că, deşi apreciază "dorinţa Chişinăului de a soluţiona conflictul în mod paşnic" şi consideră "Republica Moldova un stat unitar, cu statut juridic special pentru regiunea transnistreană",
Transnistria rămâne pentru Rusia un "caz special".

Luni, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, la finalul întrevederii cu pretinsul preşedinte transnistrean, Igor Smirnov, că principala condiţie pentru deblocarea procesului de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol este ca ambele părţi să se bucure de un statut de egalitate. Diplomaţia de la Moscova subliniază că toate eforturile politice întreprinse de Kremlin în ceea ce priveşte rezolvarea diferendului transnistrean se bazează pe normele dreptului internaţional şi principiile OSCE.

Ministerul rus de externe face apel la cele două părţi să renunţe la paşii unilaterali şi la orice formă de presiune. Igor Smirnov, care se află la Moscova de miercurea trecută, s-a arătat dispus să reia contactele directe cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, în cazul în care Chişinăul recunoaşte Transnistria drept parte egală la negocieri.

La întâlnire, Lavrov şi Smirnov au examinat chestiuni vizând cooperarea Rusiei cu regiunea din stânga Nistrului şi continuarea acordării de asistenţă financiară de către Moscova Transnistriei în rezolvarea problemelor social, economice şi umanitare.

Reacţiile Georgiei şi Moldovei

Autorităţile de la Chişinău au evitat să formuleze o poziţie oficială în legătură cu audierile din Dumă, în timp ce oficialii georgieni le-au transmis un avertisment deputaţilor ruşi. Ministrul moldoven de externe, Andrei Stratan, a spus că va reacţiona după ce audierile vor avea loc în funcţie de deciziile de acolo.

În schimb, omologul său georgian, David Bakrdze, şi-a exprimat speranţa că deputaţii ruşi vor avea suficient discernământ ca să nu adopte decizii ce vor crea şi mai multe probleme, inclusiv securităţii Rusiei. Potrivit oficialului din Georgia, orice pas în direcţia lansării procesului de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud va aduce după sine "consecinţe grave pentru securitatea regională şi va avea impact negativ asupra flancurilor sudice ale Rusiei".

Ministrul georgian a mai spus că Moscova nu mai poate influenţa procesul de integrare a Georgiei în NATO, chiar dacă membrii Alianţei mai au îndoieli în această privinţă, deoarece şi cei mai sceptici dintre ei susţin extinderea organizaţiei. Ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a avertizat Alianţa, deja divizată în privinţa legăturilor sale cu Georgia, că această ţară poate să spună adio teritoriilor separatiste proruse Abhazia şi Osetia de Sud dacă mai face vreun pas către aderarea la NATO.