Străinii care ne apără în procesul "Insula Şerpilor"

Cauza ţării noastre în dosarul "Insula Şerpilor" va fi susţinută de experţi străini din patru ţări "Căpitanul" Bogdan Aurescu va miza, în procesul cu Ucraina, pe serviciile a trei

Cauza ţării noastre în dosarul "Insula Şerpilor" va fi susţinută de experţi străini din patru ţări

"Căpitanul" Bogdan Aurescu va miza, în procesul cu Ucraina, pe serviciile a trei jurişti străini, consideraţi printre cei mai străluciţi practicieni ai momentului.

Componenta străină a echipei care va reprezenta România este formată din cinci dintre cei mai cunoscuţi specialişti în drept internaţional care au pledat în faţa Curţii.

Ei au fost aleşi de partea română pe baza experienţei şi a reputaţiei lor. "Nu au fost procese la Haga în ultimii 20 de ani în care aceştia să nu fi fost implicaţi, inclusiv în procese de delimitări maritime", a precizat pentru "Adevărul" conducătorul echipei, Bogdan Aurescu, director general în Ministerul român al Afacerilor Externe.

Ajutor de la Cambridge

Australianul James Crawford, profesor de drept internaţional la Universitatea din Cambridge, a fost membru al Comisiei de Drept Internaţional a Naţiunilor Unite, în perioada 1992-2001.

Pe lângă activitatea academică prolifică, Crawford este apreciat de colegii săi ca unul dintre cei mai străluciţi practicieni în domeniul dreptului internaţional, fiind desemnat consilier în nenumărate rânduri în cadrul proceselor de la CIJ şi alte instanţe internaţionale.

Pledoarie pentru Iran

Alain Pellet, fost profesor de drept internaţional în cadrul Universităţii Paris Ouest Nanterre - la Defense, este, din 2001, arbitru la Curtea Europeană de Conciliere şi Arbitraj a OSCE.

Pentru activitatea desfăşurată i-au fost acordate mai multe distincţii internaţionale, printre care şi cea de Cavaler al Legiunii de Onoare. În procesul judecat la Curtea Internaţională de Justiţie între Iran şi SUA privind nişte platforme petroliere a pledat cauza iraniană.

Consilier al reginei

Britanicul Vaughan Lowe, profesor de drept internaţional la mai multe universităţi, printre care Oxford şi Cambridge, este consilier juridic al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. A fost preşedinte al Tribunalului arbitral care a soluţionat Cazul de delimitare maritimă dintre Barbados şi Trinidad-Tobago.

Ceilalţi doi experţi sunt Daniel Müller şi Simon Olleson. Müller, cercetător în cadrul Centrului de Drept Internaţional din Nanterre, a fost consilier şi asistent în numeroase cazuri judecate de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Membru al Baroului Angliei, Simon Olleson a fost consilier în mai multe cazuri arbitrale şi în faţa Curţii Inter-Americane a Drepturilor Omului.

Jean-Pierre Cot, judecătorul ad-hoc

România şi Ucraina şi-au desemnat câte un judecător ad-hoc, deoarece în componenţa Curţii nu există judecători permanenţi care să provină din cele două ţări.

Ţara noastră l-a ales pe profesorul francez Jean-Pierre Cot, care este judecător şi la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării de la Hamburg. Preşedinte al Societăţii Franceze de Drept Internaţional, Cot a fost implicat în soluţionarea mai multor diferende judecate de CIJ şi de alte instanţe internaţionale.

Expertul francez are în spate şi o bogată experienţă politică. A fost deputat în Adunarea Naţională şi ministru-delegat în Guvernul francez, precum şi vicepreşedinte al Parlamentului European, în perioada 1997-1999.

Ucraina merge pe mâna unui american

Ucrainenii au decis să-l desemneze pe americanul Bernard Oxman în calitate de judecător ad-hoc. Profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Miami şi vicepreşedinte al Societăţii Americane de Drept Internaţional, Oxman poate fi considerat "un specialist" în ceea ce priveşte funcţia de judecător ad-hoc, pe care a exercitat-o şi la Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării. Făcând o comparaţie între judecătorii ad-hoc ai celor două ţări, analiştii consideră că Oxman are o experienţă mai bogată decât Jean-Pierre Cot.

Bogdan Aurescu, agentul care deschide "balul"

Conducerea mixtă a echipei care va gestiona procesul de delimitare a platoului continental şi a zonelor economice exclusive va fi asigurată de partea română, mai precis de către agent.

Bogdan Aurescu, director general în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost desemnat agent al României încă din 2004, de la sesizarea Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga.

El a participat la negocierile dintre România şi Ucraina pentru delimitarea spaţiilor maritime care au avut loc înainte de sesizarea CIJ, în perioada 2001-2004, ca adjunct, dar şi ca şef de delegaţie.

Membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, Bogdan Aurescu, în vârstă de 35 de ani, a fost şi agent guvernamental al României pentru CEDO.

Rolul agentului

Rolul concret al agentului este de a coordona pregătirea participării la procedurile Curţii, el fiind şi cel care va deschide pledoaria României pe 2 septembrie.

Totodată, agentul ţine legătura cu membrii CIJ. Coagenţi sunt Călin Fabian, ambasadorul român la Haga, şi Cosmin Dinescu, director general pentru afaceri juridice în MAE. Echipa ministerului este completată de cinci diplomaţi cu o foarte bună pregătire juridică din cadrul Oficiului pentru Frontiere şi Delimitări Maritime.

Unii dintre ei au fost implicaţi şi în negocierile bilaterale cu Ucraina în chestiunea judecată la CIJ. Liviu Dumitru, Ioana Preda, Mirela Pascaru, Catrinel Brumar şi Irina Niţă au o medie de vârstă de doar 32 de ani.

Alături de experţii MAE, la pregătirea reprezentării la proces au participat şi specialişti ai Ministerului Apărării, precum şi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.

Partea română este cea care a efectuat munca de redactare a documentelor fazei scrise, lucru care, de obicei, este făcut de experţii străini
Bogdan Aurescu, director general în MAE

Avem o echipă de cinci diplomaţi jurişti, tineri, dar foarte bine pregătiţi, cu o medie de vârstă de 32 de ani
Bogdan Aurescu, director general în MAE