Stimuli pentru creştere economică în Europa

Guvernele din Franţa şi Ungaria iau măsuri pentru a da o gură de oxigen economiei.

Premierul francez, Jean-Marc Ayrault, şi-a chemat marţi concetăţenii să se mobilizeze în faţa „unei crize fără precedent" şi a unei poveri „copleşitoare a datoriei", susţinând că „nu este prea târziu" pentru a scoate Franţa din criza financiară, transmite AFP.

„Povara datoriei a devenit copleşitoare. Statul plăteşte creditorilor săi aproape 50 de miliarde de euro pe an", a afirmat primul ministru francez într-un discurs susţinut în Adunarea Naţională, unde şi-a prezentat programul politic. „Controlul cheltuielilor publice este indispensabil, dar nu va fi suficient. Se vor găsi noi surse de venit", a mai spus, confirmând obiectivul pentru un deficit bugetar zero în anul 2017.

Noul premier francez, în căutare de bani

Noul Executiv trebuie să crească veniturile la buget cu 6 până la 10 miliarde de euro anul acesta şi cu 33 de miliarde de euro anul viitor pentru a respecta ţinta de deficit bugetar stabilită la 4,5% din PIB în anul 2012 şi la 3% din PIB în anul 2013. 

Discursul premierului vine după ce, luni, Curtea de Conturi a demonstrat într-unraport că gaura la bugetul asigurărilor sociale din Franţa va atinge anul acesta 14,5 miliarde euro. Bugetul asigurărilor sociale este depăşit cu 700 de milioane de euro mai mult decât votaseră parlamentarii. Nici fondul special de pensii asigurat şomerilor nu stă mai bine. Şi el este depăşit cu 300 de milioane.

Acum, problema este de unde o să facă rost noul guvern de bani. Opţiunile: fie o mărire a impozitelor şi a TVA-ului - dar această ultimă ipoteză a fost deja exclusă de guvern pentru următorii doi ani - fie printr-o drastică reducere a cheltuielilor, fie o combinaţie între cel două soluţii.

O reducere a numărului de funcţionari nu va putea fi evitată dacă se doreşte o creştere a salariilor, consideră analiştii francezi. La fel, nu se va putea ocoli o revizuire a aşa-ziselor nişe fiscale şi a unor ajutoare sociale, ceea ce nu va fi prea bine pentru François Hollande care promitea 20 de miliade de euro cheltuieli suplimenatre.

Budapesta: plan de 1.05 miliarde de euro

Premierul conservator ungar Viktor Orban a anunţat luni în Parlament un plan în valoare de 300 de miliarde de forinţi (1.05 miliarde de euro) vizând reducerea şomajului. Guvernul doreşte să reducă la jumătate taxele plătite de angajatori pentru angajarea de persoane cu vârsta sub 25 de ani sau peste 55, măsură ce ar urma să fie valabilă şi pentru muncitorii necalificaţi. În ce-i priveşte pe şomerii de lungă durată, guvernul ungar propune scutirea totală de la plata asigurărilor sociale pentru întreprinderea angajatoare pentru o perioadă de doi ani şi diminuarea la jumătate a acestor plăţi în cel de-al treilea an. Aceeaşi schemă ar urma să se aplice şi tinerelor mame, pentru a facilita întoarcerea lor pe piaţa muncii.

Executivul de la Budapesta are în vedere de asemenea stimularea microîntreprinderilor, având între unul şi cinci salariaţi, prin stabilirea unei taxe forfetare de 50.000 de forinţi (175 de euro) ce ar contribui la scăderea fiscalităţii în cazul acestora. Potrivit ultimelor cifre ale Oficiului ungar de statistică, rata şomajului a fost de 11.2% din populaţia activă în perioada martie-mai, în uşoară scădere comparativ cu perioanda februarie-aprilie când a fost de 11.5%.

Totuşi, această rată rămâne superioară mediei din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, care a fost de 10.3% în aprilie.

Legea Justiţiei,modificată

Parlamentul Ungariei a modificat legea privind Justiţia astfel încât să limiteze puterile preşedintei Oficiului Naţional al Justiţiei (OBH), considerate excesive de către Uniunea Europeană, relatează AFP. La sfârşitul lunii martie, Comisia de la Veneţia a criticat reforma justiţiei din Ungaria.

Slovenia şi Grecia încearcă să evite chingile UE

Slovenia ar putea deveni al şaselea stat membru al zonei euro care solicită asistenţă financiară deoarece problemele din sistemul bancar afectează situaţia finanţelor publice ale primului stat ex-comunist care a adoptat euro, scrie Bloomberg. Slovenia, care a adoptat euro în 2007, evaluează povara fiscală a acoperirii datoriilor sistemului bancar, după ce Nova Ljubljanska Banka d.d., cea mai mare bancă a ţării, a obţinut o majorare a capitalului.

Premierul sloven Janez Jansa, care declarase pe 27 iunie că ţara sa riscă „scenariul grec", a declarat ziariştilor două zile mai târziu, la Bruxelles, că guvernul „face tot posibilul să găsească o soluţie" şi să evite să apeleze la asistenţă financiară. „Iulie va fi clipa adevărului, când Parlamentul va vota introducera regulilor bugetare în Constituţie şi modul de organizare a referendumurilor", a declarat şeful Guvernului, Janez Jansa, într-un interviu pentru postul de radio Ognjisce. „Rezultatul votului din Parlament va stabili dacă slovenii pot învinge singuri criza economică sau vor trebui să se plieze pe condiţiile pe care le impun alţii ", a adăugat el.

În mai, Slovenia a revizuit bugetul pe 2012 şi a adoptat măsuri de austeritate pentru a stabiliza finanţele publice şi pentru a reduce deficitul. Totuşi, Banca centrală a Sloveniei a cerut în mod repetat recapitalizarea sistemului bancar care este dependent de creditele obţinute de la BCE.

Atena, negocieri dure cu Troica

La Atena, ieri, a sosit Troica ( UE, FMI, BCE). Noul guvern grec va începe săptămâna aceasta, după 15 zile de inerţie, negocieri ce se anunţă dure cu creditorii ţării, în încercarea de a revizui condiţiile de creditare, relatează luni AFP. Experţii „Troicii" vor verifica punerea în aplicare a planului de ajustare bugetară, cunoscut sub titulatura de „memorandum" şi care are la bază austeritate bugetară şi reforme structurale.

 În centrul discuţiilor se află elaborarea poziţiilor care vor fi prezentate. Atena va cere în primul rând cererea de prelungire cu doi ani a termenului pentru ajustarea bugetară, până în 2016 în loc de 2014, cu argumentul de a face faţă profundei recesiuni cu care se confruntă Grecia pentru al cincilea an consecutiv. Elada trebuie să procedeze încă din acest an la adoptarea unui nou pachet de măsuri vizând economii bugetare suplimentare de 11,5 miliarde de euro pentru 2012 şi 2013, cu scopul de a recupera întârzierile. Guvernul urmează să prezinte Troicii lista cu întreprinderile publice care vor fi privatizate pe termen scurt şi cu organismele publice care vor fuziona.

"Rezultatul votului din Parlament va stabili dacă slovenii pot învinge singuri criza.''

Janez Jansa premierul sloven