Stephen Hawking: "Nu există rai sau viaţă după moarte. Sunt doar poveşti pentru cei care se tem de moarte"

Renumitul fizician britanic Stephen Hawking a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru The Guardian, despre teoriile sale privind moartea, despre scopul omenirii şi existenţa noastră.

Credinţa că raiul sau că o "viaţă de apoi" ne aşteaptă, este doar o poveste pentru cei care se tem de moarte", crede omul de ştiinţă. Într-o afirmaţie care subliniază respingerea fermă a credinţei religioase, Hawking susţine că nu există nimic după ce creierul îşi încetează activitatea. "Privesc creierul ca pe un calculator care încetează să mai funcţioneze când componentele sale se strică. Nu există rai sau viaţă după moarte pentru calculatoarele stricate. Asta este o poveste pentru persoanele care se tem de întuneric", a declarat celebrul savant, pentru The Guardian.

Stephen Hawking a fost diagnosticat cu boală neuromotorie la vârsta de 21 de ani, boală incurabilă despre care medicii au spus că va fi fatală în câţiva ani. Iată, însă, că la 69 de ani este cel mai cunoscut om de ştiinţă, iar ideea că ar putea muri nu îl sperie.

"Am trăit cu gândul că voi muri curând în ultimii 49 de ani. Nu îmi este frică de moarte, dar nici nu mă grăbesc să mor fiindcă mai am atat de multe de facut", a spus el. Hawking respinge ideea de viaţă dincolo de moarte şi subliniază necesitatea de a îndeplini potenţialul nostru pe Pământ, dând vieţii noastre un sens bun. Întrebat cum ar trebui să trăim, Hawking a răspuns simplu: "Ar trebui să cautăm cea mai mare valoare a acţiunilor noastre."

Ultimele comentarii ale lui Hawking merg mai departe decât teoriile din cartea sa din 2010, în care afirma că nu este nevoie de un creator pentru a ne explica existenţa Universului. Cartea a provocat nemulţumirea unor lideri religioşi, inclusiv a rabinului-şef din Anglia, Lord Sacks, care l-a acuzat pe Hawking că săvârşeşte o "eroare elementară" de logică.

Observaţiile fizicianului trag o linie puternică între utilizarea cuvântului "Dumnezeu" ca o metaforă şi credinţa într-un creator omniscient ale cărui mâini ghidează lucrările Cosmosului.

El consideră că mici fluctuaţii cunatice petrecute în primele etape de existenţă ale Universului au devenit "seminţele" din care au apărut galaxiile, stelele şi, în cele din urmă, viaţa. "Ştiinţa prezice că multe feluri de Universuri vor fi create spontan, din nimic. E o chestiune de noroc din care facem şi noi parte".

Hawking sugerează că tehnologia modernă şi noile instrumente ne vor ajuta în continuare să găsim amprente de la începutul Universului în lumina ramasă din acele momente imediate creaţiei, iar descoperirile ne vor face să înţelegem cum ne-am câştigat locul în spaţiu.