Statele Unite îşi regrupează spionii

Câteva sute de ofiţeri se pregătesc să adune informaţii la nivel global în cadrul unei noi structuri: Serviciul Clandestin de Apărare.

Pentagonul a înfiinţat o nouă unitate de spionaj. „Defense Clandestine Service" („Serviciul Clandestin de Apărare", în traducere) va funcţiona în cadrul Agenţiei de Informaţii a Apărării (DIA).

Crearea serviciului, parafată săptămâna trecută de secretarul Apărării, Leon Panetta, care a ocupat anterior funcţia de director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), are loc în contextul în care Pentagonul intenţionează să-şi intensifice operaţiunile de spionaj legate de obiective prioritare, printre care Iranul, notează „Washington Post".

Potrivit unei surse din domeniul apărării, noul serviciu din cadrul DIA va lucra în strânsă legătură cu CIA, deşi cele două organizaţii au fost percepute adesea ca fiind rivale.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că serviciul „este conceput înainte de toate pentru a integra mai bine mijloacele de informaţii", subliniind că este „complementar, şi nu în competiţie" cu cele 16 agenţii de informaţii americane deja existente.

Temerile Washingtonului

Potrivit Fox News, care vorbeşte de planul creării unei noi agenţii de spionaj, în acest serviciu vor lucra câteva sute de ofiţeri, care vor avea ca misiune strângerea de informaţii din toată lumea.

Un oficial care a ţinut să-şi păstreze anonimatul a afirmat însă pentru „Washington Post" că noul serviciu nu implică şi „noi autorităţi".

Structura a fost creată în contextul în care Statele Unite încep să aibă temeri serioase legate de securitatea Africii, unde reţeaua teroristă Al Qaida este tot mai activă, precum şi referitor la anumite zone din Asia.

Washingtonul priveşte cu îngrijorare ameninţarea reprezentată de Coreea de Nord, care a lansat recent, chiar dacă fără succes, o rachetă cu rază lungă de acţiune, dar şi expansiunea militară a Chinei, ţară care a anunţat că-şi va mări în acest an bugetul pentru armată cu 11,2%.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat că înfiinţarea serviciului are la bază prioritatea acordată conflictelor din Afganistan şi Irak şi reorientarea priorităţilor în materie de informaţii după zece ani de război.

„Rezultatul va fi o reechilibrare a atenţiei noastre privind informaţiile. Noi suntem foarte, foarte competenţi sub aspectul tehnic al colectării informaţiilor şi acest lucru ar trebui să ne ajute să îmbunătăţim aspectul uman", a afirmat John Kirby, relevă AFP.

Conform „New York Times", un raport clasificat realizat anul trecut aprecia că DIA, care se concentrează pe informaţiile de la comandanţii din teatrele de război, urmează să se reorienteze spre alte probleme de interes naţional, precum proliferarea nucleară, Iranul şi China.

„Din punct de vedere practic, rezultatul va fi o reechilibrare a eforturilor şi atenţiei noastre pe informaţiile umane. Noi suntem foarte, foarte competenţi sub aspectul tehnic al colectării informaţiilor şi acest lucru ar trebui să ne ajute să îmbunătăţim aspectul uman", a afirmat el.

Coordonare slabă

Imediat după atentatele de la 11 septembrie 2001, serviciile de informaţii din Statele Unite au suferit o grea lovitură de imagine, având în vedere că atacurile nu au fost prevenite.

Un raport publicat în iulie 2004 a evidenţiat lacune la nivelul structurilor de informaţii, ridicând serioase semne de întrebare privind asigurarea securităţii naţionale.

Printre recomandările din raport s-a numărat înfiinţarea postului de Director de informaţii la nivel naţional (Director of National Intelligence - DNI), oficialul desemnat având ca sarcină coordonarea Comunităţii de Informaţii.

Totodată, directorul acestui birou lucrează în calitate de consilier pentru preşedintele SUA, pentru Consiliul Naţional de Securitate şi pentru Consiliul de Securitate Internă. În 2005, a fost numit în această funcţie de preşedintele SUA de la acea vreme, George W. Bush,  diplomatul John Negroponte.

Numirea sa a fost bine primită de membrii comunităţii de informaţii, însă „ţarul informaţiilor", creditat drept iniţiatorul unor reforme în serviciile pe care le coordona, s-a retras în 2007.

De atunci, la conducerea Biroului DNI s-au perindat patru persoane, funcţia fiind deţinută în prezent de generalul locotenent în rezervă James R. Clapper, fost director al DIA, în perioada 1992-1995.

Un scandal interminabil

În timp ce Pentagonul înfiinţează o nouă structură ce s-ar putea transforma într-o agenţie de spionaj, scandalul de prostituţie care a cuprins Secret Service, agenţia de elită care răspunde de securitatea preşedintelui american pare să nu se mai termine.

Mai mulţi agenţi care plecaseră, la jumătatea acestei luni, la Cartagena, în Columbia, pentru a pregăti sosirea preşedintelui Barack Obama la summitul Americilor, au fost acuzaţi că au invitat 20 de prostituate la hotel.

În total, nouă agenţi şi-au pierdut locul de muncă în urma acestui scandal - unii fiind concediaţi, alţii demisionând. În scandal ar fi fost implicaţi şi 11 militari SUA.

Cu toate acestea, şeful Casei Albe a încercat marţi să ia apărarea unităţii de elită, atrăgând atenţia că aceasta nu ar trebui discreditată din cauza câtorva agenţi „grei de cap" care au comis abateri grave.

Spioane din Rusia?

Scandalul a făcut să curgă valuri de cerneală în Statele Unite. Unii politicieni au început să se întrebe dacă nu cumva Secret Service are nevoie să recruteze mai multe femei.

Mai ales că o femeie, Paula Reid, care conduce Biroul pentru Operaţiuni pe teren al Secret Service din Miami şi care supervizează zona Americii de Sud, a fost cea care a acţionat rapid pentru a opri scandalul. Reid a fost agentul care a anunţat despre incident.

Acum, scandalul riscă să ia o nouă turnură, mai ales că alegerile prezidenţiale se apropie. Senatorul republican Chuck Grassley a afirmat la Radio Iowa că nu este exclus ca prostituatele de la Cartagena să fi fost spioane din Rusia. „Cine ştie cine ar putea folosi prostituate: Ruşii sunt faimoşi pentru asta ca să obţină informaţii de la noi", a spus Grassley.

Structurile din Comunitatea de Informaţii a SUA

- Agenţia Centrală de Informaţii (CIA)

- Agenţia de Informaţii a Apărării (DIA)

- Departamentul de Energie (DOE) - Biroul de Informaţii şi Contrainformaţii

- Departamentul de Securitate Internă (DHS)

- Biroul de Informaţii şi Cercetare din Departamentul de Stat (DOS)

- Departamentul Trezoreriei (DOT) - Biroul de Informaţii şi Analiză

- Agenţia Antidrog (DEA)

- Biroul Federal de Investigaţii

- Agenţia de Informaţii Geospaţiale (NGA)

- Biroul Naţional de Recunoaştere (NRO)

- Agenţia Naţională de Securitate (NSA)

- Agenţia pentru Informaţii, Supraveghere şi Recunoaştere a Forţelor Aeriene

- Serviciul de Informaţii al Armatei (INSCOM)

- Serviciul de Informaţii al Marinei (ONI)

- Serviciul pentru Activităţi de Informaţii al Infanteriei Marine

- Serviciul de Investigaţie al Pazei de Coastă (CGIS)

Baku, un cuib de spioni

Fostă republică sovietică mare producătoare de petrol şi gaze şi având o frontieră extinsă cu Iranul, Azerbaidjanul e punct de „atracţie" pentru spionajul multor state.

Baku a devenit în prezent ceea ce era Casablanca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau Viena şi Berlinul în timpul Războiului Rece. Îşi duc traiul pe acolo spioni americani, israelieni, iranieni, ruşi, chinezi, pakistanezi, indieni, armeni ş.a.m.d., potrivit televiziunii americani al MSNBC.

„Baku a devenit azi locul de confruntare în privinţa Iranului", explică Ariel Cohen, expert la think-tankul Heritage Foundation.

„Fenomenul se explică prin faptul că Azerbaidjanul şi Iranul nu îşi impun vize, iar serviciile de informaţii iraniene sunt extrem de agresive în această ţară", adaugă analistul. Pe de altă parte, Teheranul speră încă să transforme Azerbaidjanul dintr-o dictatură într-o teocraţie.

Acuzaţii şi incidente

Aglomeraţia de „băieţi cu ochi albaştri" provoacă numeroase incidente. În martie, serviciile de securitate azere au arestat 22 de persoane care se antrenaseră în Iran pentru a lansa atacuri contra ambasadelor americane şi israeliene.

Cu trei luni înainte, fuseseră arestate alte două persoane care plănuiau să asasineze profesorii unei şcoli evreieşti. Acuzaţiile curg: Iranul a cerut Azerbaidjanului să nu mai fie de acord cu operaţiunile secrete israeliene pe sol azer, Baku a acuzat Teheranul că spionează pe teritoriul azer în favoarea celui mai mare inamic al său, Armenia.

Israelul şi Azerbaidjanul

şi-au dezvoltat în ultima vreme relaţiile strategice şi economice, ceea ce nu convine Iranului. „Foreign Policy" scria chiar la un moment dat că Israelul ar putea folosi bazele aeriene azere în cazul unui raid contra Iranului.

Raţiuni etnice

Azerbaidjanul nu e important pentru Israel doar din raţiuni geografice, notează Slate.fr. Există şi raţiuni politice, etnice şi militare. Milioane de oameni care trăiesc în nordul Iranului sunt de etnie azeră. Iar în ultimii ani, Azerbaidjanul a preferat să se alieze cu occidentalii şi în special cu Statele Unite.

„Este unul dintre primele state care au susţinut SUA după atentatele din septembrie 2001", notează Gerald Frost, director al Centrului de informaţii Caspica.

Un ultim semn al acestei încrederi reciproce este faptul că Israelul a instalat anul trecut pe teritoriul azer o fabrică de asamblare de drone şi a vândut autorităţilor de la Baku echipament militar sofisticat în valoare de 1,6 miliarde de dolari.