Stare de urgenţă în Mongolia

Autorităţile mongole au instaurat starea de urgenţă, după ce cinci persoane au fost ucise şi alte 329 au fost rănite în urma manifestaţiilor violente la adresa Guvernului, care au paralizat

Autorităţile mongole au instaurat starea de urgenţă, după ce cinci persoane au fost ucise şi alte 329 au fost rănite în urma manifestaţiilor violente la adresa Guvernului, care au paralizat capitala Ulan Bator.

Opoziţia de stânga, grupată în jurul Partidului Democrat, a ieşit în stradă acuzând fraude electorale, după ce estimările preliminare arătau că Partidul Revoluţionar al Poporului a câştigat majoritatea în Parlamentul de la Ulan Bator.

Manifestanţii violenţi au reuşit să incendieze chiar şi sediul Partidului Revoluţionar al Poporului din Mongolia, păzit de altfel de poliţişti înarmaţi, dar şi de tancuri şi taburi militare.

Criza ar putea afecta sistemul democratic şi aşa fragil din Mongolia, dar şi nivelul de trai al populaţiei, după ce un proiect minier ce ar fi putut creşte cu peste o treime Produsul Intern Brut se află sub semnul întrebării.

Cinci persoane au murit în urma manifestaţiilor violente postelectorale din Mongolia

Autorităţile mongole au instaurat starea de urgenţă în urma manifestaţiilor violente la adresa guvernului, care au paralizat capitala Ulan Bator.

Confruntările dintre manifestanţii opoziţiei şi autorităţile guvernamentale au dus la moartea a cel puţin cinci persoane, alte 329 fiind rănite, din care peste 100 de poliţişti, după anunţarea primelor estimări ale alegerilor legislative desfăşurate duminică.

Din cei 221 de răniţi din rândul civililor, patru sunt străini, printre ei aflându-se şi un jurnalist japonez, a anunţat ministrul justiţiei, Tsend Munkh-Orgil.

Capitala, în flăcări

Criza care a cuprins întreaga capitală l-a forţat pe preşedintele Nambariin Enhbaier să declare stare de urgenţă pentru patru zile. Manifestanţii violenţi au reuşit să incendieze chiar şi sediul Partidului Revoluţionar al Poporului din Mongolia, păzit de altfel de poliţişti înarmaţi, dar şi de tancuri şi TAB-uri militare.

Oficialul mongol a anunţat că aproximativ 8.000 de persoane au invadat marţi seară centrul oraşului, însă din acestea doar 300 au fost "activ implicate în violenţe".

În total, au fost arestate aproximativ 700 de persoane. Opoziţia de stânga, grupată în jurul Partidului Democrat, a ieşit în stradă acuzând fraudă electorală, după ce estimările preliminare arătau că Partidul Revoluţionar al Poporului a câştigat majoritatea în parlamentul de la Ulan Bator.

"Cerem partidelor să îşi rezolve neînţelegerile legate de alegerile parlamentare în mod legal şi să caute o soluţie consensuală la actuala criză", le-a transmis ministrul justiţiei.

Stare de urgenţă

"De la Marea Japoniei până la graniţa estică a Europei, suntem singura democraţie funcţională şi avem datoria de a o salva", a adeclarat liderul Partidului democrat, Tsahiagiin Elbegdorj, citat de Reuters.

Violenţele au fost deocamdată stopate prin instituirea stării de urgenţă. Analiştii şi investitorii străini din Mongolia susţin însă că populaţia nu vede cu ochi buni violenţele, care reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei din această ţară.

Violenţele pun totodată sub semnul întrebării începerea proiectului minier Oiu Tolgoi, derulat de investitori străini, proiect ce ar putea duce la creşterea PIB-ului Mongoliei cu 34 de procente.

Al doilea stat comunist

Republica Mongolia se învecinează cu Rusia şi China, ţări a căror influenţă politică a fost evidentă în ultimele secole. De altfel, Mongolia este al doilea stat în care s-a instaurat comunismul în istorie (1924).

În timpul Războiului Rece, Mongolia a fost sub influenţa URSS, însă reformele lui Mihail Gorbaciov au fost adoptate imediat de mongoli. După 1990, în Mongolia au avut loc mai multe schimbări paşnice de putere, element considerat esenţial de politologi pentru consolidarea unui sistem democratic.