Srebreniţa îşi plânge morţii

465 de victime ale masacrului din oraşul bosniac vor fi reînhumate în cimitirul memorial de la Potocari Pe fondul disputelor dintre liderii politici sârbi şi musulmani, Srebreniţa

465 de victime ale masacrului din oraşul bosniac vor fi reînhumate în cimitirul memorial de la Potocari

Pe fondul disputelor dintre liderii politici sârbi şi musulmani, Srebreniţa comemorează, azi, 12 ani
de la cel mai grav masacru din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de apropiaţi ai victimelor sunt aşteptaţi la ceremonia din oraşul bosniac, unde se va afla, pentru al doilea an consecutiv, şi Carla del Ponte, procurorul Tribunalului Internaţional pentru fosta Iugoslavie.

Osemintele a 465 din cele 8.000 de victime ale masacrului vor fi înhumate, azi, în cimitirul memorial de la Potocari, în apropiere de Srebreniţa, în estul Bosniei. În iulie 1995, trupele sârbilor bosniaci au ucis în fosta enclavă musulmană mii de civili - bărbaţi şi copii cu vârste între 13 şi 77 de ani, în numai câteva zile. Osemintele celor 465 de victime au fost transportate, luni, cu trei camioane de la morga din centrul Bosniei. Convoiul a trecut prin Sarajevo, unde a fost întâmpinat de sute de persoane, printre care supravieţuitori ai masacrului şi rude ale victimelor. Asemenea celor 2.400 de morţi deja înhumaţi în cimitirul de la Potocari, cele 465 de victime, descoperite în gropi comune situate în apropierea oraşului martir, au fost identificate cu ajutorul analizelor ADN.

Ceremonii sub pază

Între 1.000 şi 2.000 de poliţişti vor asigura securitatea în timpul ceremoniilor comemorative, considerate un eveniment cu "risc sporit de securitate", din cauza disputei între liderii sârbi şi musulmani pe tema oraşului Srebreniţa. Decizia adoptată în luna februarie de Curtea Internaţională de Justiţie de a califica masacrul drept "genocid" i-a incitat pe liderii musulmanilor bosniaci şi pe cei ai supravieţuitorilor să ceară un statut special pentru Srebreniţa şi separarea de Republica Srpska, entitate sârbă a Bosniei.

Un oraş disputat de sârbi şi bosniaci

În termenii acordului de pace de la Dayton, care a pus capăt conflictului din 1992-1995 şi a consacrat împărţirea ţării în două entităţi, Federaţia croato-musulmană şi Republica Srpska, Srebreniţa a fost atribuită acesteia din urmă. Musulmanii afirmă însă că Srebreniţa nu trebuie să facă parte din Republica Srpska, deoarece masacrul a fost comis de forţele sârbe din Bosnia. Iniţiativa lor a fost criticată de comunitatea internaţională şi respinsă de guvernul sârb bosniac.

Arhitecţii masacrelor, în libertate

Arhitecţi ai masacrelor de la Srebreniţa, foştii şefi politici şi militari ai sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici şi Ratko Mladici, se află în continuare în libertate. Cei doi au fost daţi în urmărire internaţională după inculparea lor pentru genocid de către TPI, în 1995.