Spaţiul virtual a devenit noul câmp de luptă

Un conflict cibernetic de amploare ar putea paraliza activitatea întregii planete. Societăţile moderne, din ce în ce mai dependente de internet, sunt vulnerabile în faţa viruşilor, a viermilor şi a altor „lighioane“ cibernetice.

După pământ, mare, aer şi spaţiu, războiul pe Terra a pătruns în al cincilea element: spaţiul cibernetic, o zonă în care nu există deocamdată reguli şi nici adversari clari. Doar temerea că într-un viitor destul de apropiat inofensivii mouse-uri şi banalele USB-uri vor deveni adevărate arme de distrugere în masă.

Mai citeşte şi:

Patru studenţi, vedete pe internet la doar 20 de ani

India şi Pakistanul, două puteri nucleare cu relaţii tensionate, şi-au mutat conflictul şi pe internet. Ultimul episod s-a consumat chiar luna trecută, când „Armata cibernetică din Pakistan" a atacat site-ul lui Vijay Mallya, parlamentar şi om de afaceri indian, chiar în week-endul în care cele două ţări îşi sărbătoreau Ziua Independenţei (Pakistan pe 14 august, India pe 15 august). Atacul era doar o replică la acţiuni similare ale hackerilor indieni. În pofida faptului că astfel de incidente sunt frecvente, nici New Delhi, şi nici Islamabad nu acordă prea mare importanţă măsurilor de protejare.

La polul opus se află SUA, unde preşedintele Barack Obama a declarat infrastructura numerică a ţării „un activ strategic naţional" şi l-a însărcinat pe Howard Schmidt, fost angajat la Microsoft, să coordoneze operaţiunile privind securitatea cibernetică. Pentagonul nu a stat nici el pe gânduri şi a creat un Comandament Cibernetic, plasat chiar sub comanda directorului Agenţiei Naţionale de Securitate, Keith Alexander. Sarcinile Comandamentului sunt clare: apărarea reţelelor militare americane şi atacarea sistemelor informatice din alte ţări.

Marea Britanie s-a dotat cu un centru de operaţiuni şi cu un departament de securitate cibernetică. „Pregătiri de război" au loc şi în alte ţări: Rusia, Israel, Coreea de Nord şi Iran, aceasta din urmă susţinând sus şi tare că deţine cea de-a doua armată cibernetică din lume.

Paralizie într-un sfert de oră

Cel mai sumbru scenariu în cazul unui atac cibernetic de amploare este furnizat de Richard Clarke, fost responsabil pentru securitate cibernetică în timpul lui Bill Clinton. Într-un sfert de oră, întreaga planetă ar putea fi paralizată: viruşii atacă poşta electronică militară, rafinăriile şi oleoductele explodează, sistemele de control aerian şi tranzacţiile financiare sunt date peste cap. Efecte: societăţi dezorganizate, rupte una de cealaltă.

Chiar dacă pare un scenariu de science-fiction, datele arată că un astfel de scenariu este posibil. O reţea botnet folosită de un stat, şi nu de un mărunt hacker poate face ravagii.

O astfel de reţea poate fi formată dintr-un număr nelimitat de computere, care - fără ştirea utilizatorilor -, au fost compromise printr-o aplicaţie malware şi sunt manipulate după bunul plac al creierului acţiunii. Un oficial militar american declara pentru „The Economist" că „o bombă virtuală" ar fi un echivalent al crizei rachetelor din Cuba.

Imperiul de mijloc contraatacă

China, alături de Rusia, este acuzată că derulează cele mai mari operaţiuni de spionaj virtual, atacând frecvent computerele militare ale Occidentului. Mai nou, agenţii chinezi din diverse zone ale lumii lasă în diferite locuri stick-uri USB infectate în speranţa că cei care le găsesc le vor folosi, facilitându-le în acest mod accesul la diverse reţele. Beijingul respinge ferm acuzaţiile şi vine cu date ce arată că, de fapt, China este principala ţintă în acest conflict. Revista „Wangluo Chuanbo", editată de Biroul de informaţii al Guvernului, susţine că aproximativ 18 milioane de computere din China sunt virusate lunar, iar aceste atacuri cresc de la an la an.

Potrivit unui raport al companiei americane Symantec, 25% din atacurile asupra computerelor chineze au fost lansate, în 2008, din SUA. Motiv pentru mulţi de a arăta cu degetul spre Washington, care refuză propunerile Rusiei de creare a unui tratat (după modelul START) privind reglementări mai stricte pentru internet. Chiar dacă America, fiind ţara cea mai computerizată, este şi cea mai expusă la atacurile cibernetice.

Întoarcere în era pre-internet

Ţări precum Statele Unite şi Germania se gândesc deja la metode de protejare în faţa unui atac cibernetic de amploare. În iunie, un comitet al Senatului SUA a aprobat un proiect de lege - Internet Kill Switch -, ce îi va oferi preşedintelui posibilitatea de a bloca accesul la reţelele informatice americane în cazuri de urgenţă. Biroul de Investigaţii Criminale din Germania are în vedere aceeaşi metodă, ce prezintă însă nenumărate dezavantaje, notează „Frankfurter Allgemeine Zeitung". Aproape toate relaţiile economice cu restul lumii, tranzacţiile bursiere, transmisiile televiziunilor prin cablu sau presa online ar fi întrerupte. Sau altfel spus o întoarcere la era de dinaintea Internetului, când faxul şi telexul erau mijloace esenţiale de comunicare. Um grup de experţi condus de Madeleine Albright a identificat atacurile cibernetice printre primele trei ameninţări la adresa NATO. Criminalitatea cibernetică va fi inclusă în noul concept al Alianţei la sumitul din noiembrie.